Bîlbă planetară

O naţiune capabilă să trimită oameni pe Lună şi care deţine pe submarinele nucleare arme hiper-inteligente, ce-ţi intră pe fereastra blocului din Ber-ceni, te întreabă cum te cheamă şi

O naţiune capabilă să trimită oameni pe Lună şi care deţine pe submarinele nucleare arme hiper-inteligente, ce-ţi intră pe fereastra blocului din Ber-ceni, te întreabă cum te cheamă şi îţi înmînează un stilou ca să-ţi scrii testamentul înainte să te trimită pe lumea cealaltă ne-a oferit, mai bine de o jumătate de oră, un spectacol demn de paznicii mahmuri ai silozului din Adunaţii Copăceni, care au vîndut tulumba CAP-ului pe o sticlă de votcă. Încă o dată, colosul cu picioare de lut şi-a dat cu stîngul în dreptul, pentru că geaba are domnul Bush un telefon roşu pe noptiera de lîngă pătuţ, cu care-l poate scula din somn pe Putin, dacă nu-i capabil să memoreze şi numărul de telefon al pompierilor paralizaţi din New York. De ce oare forţele de reacţie rapidă, care se teleportează una-două din Alaska în deşert, ca să stingă sondele lui Saddam, nu sînt în stare să stingă în cinci minute două apartamente de la etajul paişpe? Nu aştept răspuns la această întrebare, pentru că nu s-au născut încă medicii dispuşi să-i vindece pe bolnavii care ne conduc. Faptul că o întreagă planetă a fost ţinută cu sufletul la gură datorită unui bărzăune cu motor, care a aterizat într-o sufragerie, dă măsura acestui secol, pe care Marlaux îl visa religios, neînchipuindu-şi că Dumnezeu va fi tranşat, ca la măcelărie, între Bin Laden şi Gigi Becali.