Bibliotecara colecționară de costume populare și obiecte străvechi. A deschis un muzeu al satului
0O bibliotecară dintr-o comună din județul Gorj este colecționară de costume populare și obiecte străvechi. Aceasta și deține o colecție impresionantă, o mare parte dintre veșmintele populare având o vechime de peste o sută de ani.
Mariela Borcan, din comuna Albeni, a donat muzeului etnografic din localitate colecția de costume populare pe care o deținea, dar și alte obiecte străvechi deosebit de importante.
„Colecționez costume populare din anul 1986. Este un hobby. O parte dintre ele le-am moștenit, iar cea mai mare parte le-am primit de la cetățeni cu titlu gratuit, sub formă de donație. Colecția personală a fost donată muzeului, care s-a înființat în anul 2008, dar eu am continuat să colecționez. Majoritatea costumelor au peste 100 de ani“, povestește bibliotecara care se ocupă și de muzeul satului din comuna Albeni.
Cea mai mare parte a costumelor populare pe care le deține bibliotecara provin dintr-un sat din care oamenii au plecat din cauza alunecărilor de teren.
„Cele mai multe le-am colecționat începând din anul 2006, ca urmare a alunecărilor de teren din satul Prunești, cel mai vechi din localitatea Albeni, deoarece oamenii plecau din satul respectiv. Și-au luat cu ei câteva lucruri importante, iar restul au fost aruncate la ogașe. Eu le-am găsit pe acolo și le-am recuperat. O parte din costume mi-au fost donate de cetățeni“, a mai relatat Mariela Borcan pentru „Weekend Adevărul“.
„Costumele se coseau la lumina lumânării“
Muzeul Etnografic de la Albeni cuprinde peste 500 de obiecte foarte vechi făcute din lemn, ceramică și aproximativ 100 de costume și veșminte populare. „Tehnica de lucru și munca asiduă a mamelor, bunicilor și străbunicilor noastre a fost de neegalat. Modelele sunt inspirate din natură. Costumele se coseau la lumina lumânării pe ascuns. Costumele sunt din localitatea noastră, Albeni, zona etnografică Valea Gilortului. Sunt peste 60 de modele. Costumele sunt diferite și sunt obiecte de artă“, a menționat colecționara.
Aceasta spune că iile din colecția muzeului sunt punctul-forte deoarece sunt deosebit de interesante. „Toate costumele provin din zona noastră etnografică, Valea Gilortului - depresiunea Câmpu Mare“, a mai spus Mariela Borcan.
Costumele sunt păstrate în condiții bune. Unele s-au deteriorat, dar nu semnificativ, din cauza vechimii și a condițiilor de păstrare. Fiecare costum ascunde însă o poveste aparte:
„Pânza este țesută la război în casă și cusută manuale. Tehnica de lucru este diferită de la un costum la altul și nu există două costume la fel. Lâna a fost toarsă și vopsită în gospodărie. Fiecare femeie își cosea costumul cu care să iasă de Paște sau duminica, la horă în sat“, a mai precizat bibliotecara.
Din istoria familiei Magheru
Vizitatorii pot să admire la muzeul etnografic din localitatea Albeni oale pentru fiert, pentru păstrat mâncarea, ulcele pentru apă şi vin, vase mari pentru untură, putineiul, măsurile pentru lapte, străchini, blidare, linguri, cauce, sărăriţe, lada de făină, scoarţe, velinţe, carpete, piese de mobilier, obiecte şi ustensile de uz casnic. Printre exponate se află și un felinar de mină, pentru că în Albeni a funcționat o mină de subteran de cărbune.
Unul dintre cele mai importante obiecte a fost găsit tot de către iubitoarea de costume populare: „Am găsit în curtea bisericii, unde acum este cimitirul din satul Bârzeiul de Gilort, cristelnița în care a fost botezat generalul Gheorghe Magheru, care s-a născut în anul 1802 în localitatea noastră (n.r. – Gheorghe Magheru a fost un comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu, apoi comandant în războiul ruso-turc din 1828-1829, vătaf al județului Romanați din 1831, ministru de Finanțe în cabinetul revoluționar din Țara Românească în anul 1848, apoi, temporar, comandant general al trupelor revoluționare din Țara Românească). Am mai găsit și piatra funerară a mormântului tatălui generalului, Șerban Magheru“, a mărturisit bibliotecara din comuna Albeni.
Printre obiectele din muzeul satului din Albeni se mai află și hărțile de sistematizare a localității, din anul 1977, pentru că fostul dictator comunist dorea să transforme așezarea într-un oraș și să construiască blocuri în locul caselor, dar planul său nu a mai fost dus la îndeplinire.
Un muzeu pentru urmași
„Muzeul poate fi vizitat în fiecare zi. Cei care vor să vină să îl viziteze pot să vină la bibliotecă, acolo unde mă găsesc, pentru că eu mă ocup și de muzeu“, a spus Mariela Borcan. „Muzeul a suferit și o degradare, pentru că a fost afectat de o inundație, astfel că are nevoie de lucrări de reabilitare. Conducerile Primăriei Albeni de până acum nu s-au mai implicat. Și colecția are nevoie de vitrine. Spațiul este suficient. Eu am mult mai multe obiecte, dar nu le pot depozita toate acolo, deoarece nu sunt condiții“, a mai spus Mariela Borcan.
Aceasta mai deține o colecție numismatică, o alta de sigilii foarte vechi, precum și de cărți vechi de peste 100 de ani.
Colecționara a mărturisit că nu s-a gândit vreodată să valorifice colecțiile pe care le deține: „Consider că aceste obiecte trebuie lăsate urmașilor noștri. Era foarte simplu să fie valorificate, dar consider că au o valoare inestimabilă, care nu poate fi calculată în bani. Sunt obiecte de artă unicat“.
Mariela Borcan a urmat și un curs de muzeograf și un alt curs de gestionar custode sală ca să poată să administreze muzeul, apoi a absolvit și un masterat în domeniul Biblioteconomiei.
Se încarcă comentariile...
