Banii romanilor din strainatate ajuta economia nationala

Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana nu va aduce automat romanilor si dreptul de a munci in tarile vestice. Oficiali ai Comisiei Europene estimeaza o perioada de circa 7 ani intre momentul aderarii

Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana nu va aduce automat romanilor si dreptul de a munci in tarile vestice. Oficiali ai Comisiei Europene estimeaza o perioada de circa 7 ani intre momentul aderarii si eliminarea obligativitatii acordarii permiselor de munca. Exceptie fac doar cateva tari, precum Suedia, care au anuntat deja ca vor primi salariati romani imediat sau, dupa caz, la foarte scurt timp, dupa noua extindere a Uniunii. Pana atunci, romanii privesc cu jind la salariile occidentale si foarte multi risca sa munceasca la negru. Numarul total al romanilor care lucreaza acum in strainatate nu este cunoscut. Dupa ultimul recensamant au iesit circa 1 milion de romani in minus fata de scaderea estimata in urma proceselor naturale, premierul Nastase explicand ca toti acesti oameni sunt plecati la munca in strainatate. Ulterior, ministrul Muncii, Elena Dumitru, a mai redus din cifra, declarand ca numarul nu poate sa depaseasca 500.000. In 2004, romanii care muncesc in strainatate vor trimite acasa 3 miliarde de euro Pentru acest an, Banca Nationala estimeaza ca suma transferurilor interbancare realizate de muncitorii romani in strainatate va fi de 1,8 miliarde de euro. Media transferurilor lunare este de 500 de euro pe muncitor. Facand un calcul aritmetic al sumelor totale intrate in tara prin banci raportate la media transferului lunar pentru un muncitor, oficialii guvernamentali au dedus ca putem vorbi, in prezent, de 600-700 de mii de romani care muncesc in strainatate. La cele 1,8 miliarde de euro se estimeaza ca se vor adauga inca 1,2 miliarde de euro, adusi in tara in "buzunarele" celor care au castigat banii respectivi. Banii trimisi acasa au "salvat", anul trecut, deficitul de cont curent al Romaniei La sfarsitul lui 2003, ascensiunea vertiginoasa a importurilor, raportata la exporturi a facut ca deficitul de cont curent al Romaniei sa ajunga la 6,5 la suta din PIB, fata de 5,5 la suta, cifra estimata de oficialii romani in negocierile cu FMI. Rezultatul a fost diminuarea fortata a creditelor de consum, urmata de majorari de tarife la energie electrica si disponibilizari. Criza ce a bagat in panica Ministerul de Finante a disparut brusc datorita banilor trimisi in tara de muncitorii romani in strainatate. Calculele refacute au aratat ca, multumita acestora, deficitul nu a fost de 6,5 la suta din PIB asa cum aratau datele economiei, ci de numai 5,8 la suta din PIB. 10.000 de locuri de munca oferite anual de firmele private Dupa 1990 au aparut o multime de firme de intermediere a fortei de munca in strainatate. Pentru a aplana scandalurile iscate de sute de muncitori tepuiti, Ministerul Muncii a introdus o procedura de acreditare a acestor firme. Cele ce nu puteau obtine acreditarea erau obligate, prin lege, sa renunte la acest soi de indeletniciri. Prin 2000, ministerul a renuntat la acreditare, lasand controlul in seama Inspectiei Muncii, care si asa are personal insuficient pentru a face fata pietei autohtone de forta de munca. Datorita bulibaselii aparute dupa decizia ministerului, 58 de firme serioase au format Patronatul Agentilor Economici Acreditati pentru Selectia Fortei de Munca - ACORD. Numarul romanilor care pleaca anual la munca in strainatate prin intermediul firmelor din Acord este de circa 10.000. Oferta de locuri de munca este deosebit de variata - de la circari la ingineri in aviatie. Cele mai numeroase sunt ofertele pentru constructori, personal hotelier si asistente medicale. Pentru locurile de munca din tarile europene cel mai mic salariu este cel oferit unui chelner - 400 de euro pe luna. La aceasta suma se adauga bacsisurile - obligatorii in unele parti - si acoperirea integrala a cheltuielilor de cazare, masa, transport. Cel mai mare salariu inregistrat la patronat este cel oferit inginerilor in aviatie cautati de olandezi - 5.000 de euro pe luna. Din cauza legislatiei de la noi, romanii cu studii superioare prefera sa se angajeze in strainatate ca necalificati Intocmirea unui dosar pentru obtinerea vizei de munca in tarile UE prin intermediul unei firme private de intermediere dureaza intre 6 luni si 1 an. Cel mai simplu se rezolva dosarele muncitorilor necalificati. Cei care au studii medii sau superioare si vor sa munceasca in strainatate conform calificarii dau peste un hatis birocratic de netrecut in momentul in care doresc sa-si echivaleze diplomele. Pentru calificari deosebit de cautate, precum inginerii de aviatie in Olanda, patronii straini au renuntat sa mai ceara echivalarea diplomelor in Romania, acceptand sa angajeze specialisti fara a-i mai stresa cu intocmirea unui dosar beton. Un alt obstacol il reprezinta taxele care trebuie platite pentru traducerea si intocmirea actelor - intre 600 si 1000 de euro de dosar, pret care include si transportul si comisionul firmelor de intermediere. Legislatia romaneasca interzice muncitorilor care doresc sa plece in strainatate sa semneze vreun act prin care se obliga sa plateasca acesti bani dupa incasarea primului salariu. Cum bancile cer sa ai un venit respectabil pentru a putea accesa un credit, majoritatea romanilor se imprumuta de la camatari, cu toate riscurile pe care le presupune acest lucru. Exista si cazuri in care patronul strain accepta sa imprumute muncitorii romani pana incep lucrul, dar acestea sunt destul de rare. "Parcul romanilor" din Madrid Satui sa astepte luni de zile pana la incheierea unui contract de munca legal, multi romani aleg sa plece pe cont propriu sau prin firme obscure de intermediere. Exista romani care au castigat mii de euro in acest mod, dar, totodata, exista si romani care, dupa ce sunt aruncati din autocare la marginea unui oras din Europa Occidentala, ajung sa cerseasca pentru a face rost de bani de intoarcere. La biserica romaneasca din centrul Madridului, in fiecare duminica se strang cateva zeci de amarati care implora mila conationalilor. Majoritatea au acte in regula semnate si stampilate de firme de intermediere din Romania care le-au garantat ca ii trimit la un loc sigur de munca. Cand au ajuns in Madrid au constatat ca patronii din acte nu exista. Dupa luni de zile in care au cautat ceva de munca fara sa gaseasca, se intorc acasa mai saraci decat au plecat. Intr-o suburbie a Madridului exista chiar un scuar poreclit "Parcul romanilor" in care se strang amaratii tepuiti care mai au inca speranta ca-si vor gasi un loc de munca. Legislatia spaniola in privinta muncii la negru este, ca in toate tarile Europei de Vest, de altfel, deosebit de severa, iar patronii nu se prea incumeta sa riste. Dovada sunt si declaratiile romanilor raniti in atentatele de la Madrid care, in ciuda nenorocirii, erau bucurosi ca "au avut sansa" sa primeasca permise de munca. Orase intregi din Romania "mutate" in Vest Acum cativa ani, legislatia tarilor vest- europene in privinta strainilor veniti sa caute un loc de munca era mult mai permisiva. Asa se face ca primele contingente de romani plecati nu au avut mari probleme de integrare, ba chiar au reusit sa colonizeze cartiere intregi din marile orase europene. Multi si-au inceput "cariera" ca menajere sau constructori si au ajuns acum sa aiba afaceri proprii. Banii trimisi "acasa" au reusit sa salveze orase si sate intregi din saracie lucie. Din Borsa, de pilda, majoritatea barbatilor intre 18 si 50 de ani sunt plecati in Spania, Germania si Italia. Desi oraselul se bazeaza aproape exclusiv pe minerit, iar exploatarile stau sa se inchida, strazile sunt pline de masini scumpe, iar casele se intrec in marime si lux. La inceput au plecat doi-trei, si-au facut un rost si au atras, apoi, sute de alti muncitori, patronii straini fiind deosebit de multumiti de calificarea si harnicia romanilor. Cele mai cautate locuri de munca in strainatate raman cele intermediate de statul roman In prezent, romanii se inghesuie sa prinda un loc de munca prin Oficiul pentru Migratii. Fata de firmele private de intermediere, oferta oficiului are doua avantaje: timpul scurt intre preselectie si semnarea contractului de munca, iar pentru intocmirea dosarului nu este necesara o suma mare de bani. Activitatea oficiului se bazeaza in principal pe acordurile bilaterale de schimb de forta de munca semnate la nivel guvernamental cu Germania, Spania, Elvetia, Luxemburg si Ungaria. Cu toate ca sunt cel mai prost platite, locurile de munca in agricultura spaniola sunt cele mai cautate. Pentru celelalte selectia este dificila, patronii cerand calificare si cunostinte de limbi straine. Numarul locurilor de munca oferite prin intermediul oficiului se ridica la circa 23.000, iar sumele incasate de romanii care au reusit sa castige preselectiile, la 130 de milioane de euro.