Banii europeni nu trebuie folosiţi pentru îmbogăţirea anumitor persoane

Mai puţin implicat în politica românească, ambasadorul Germaniei este însă un atent observator al evenimentelor din România. Potrivit lui Wilfried Gruber, problema fundamentală a sistemului

Mai puţin implicat în politica românească, ambasadorul Germaniei este însă un atent observator al evenimentelor din România. Potrivit lui Wilfried Gruber, problema fundamentală a sistemului legal românesc, mai ales a aceluia menit să lupte împotriva corupţiei, este implementarea legislaţiei deja existente şi controlul asupra modului în care este aplicată aceasta.
- Când credeţi că va ratifica Germania Tratatul de aderare a României la UE? Care este atmosfera pe scena politică germană, în acest sens, luând în calcul recentele declaraţii sceptice ale creştin-democratului Elmar Brok şi a creştin-socialistului Joachim Herrmann?
- Tratatul de coaliţie între cele două mari partide de guvernământ, CDU şi SPD, care este baza activităţii guvernamentale, precum şi baza acţiunilor celor două partide în parlament, conţine o prevedere expresă în această privinţă. Noi, Germania, ne onorăm obligaţiile asumate. Cu Bulgaria şi România negocierile sunt terminate. Momentul primirii depinde de îndeplinirea unor obligaţii clar definite, iar decizia privind ratificarea noi o vom lua ţinând cont de recomandările Comisiei Europene(CE), formulate în următorul raport de monitorizare din mai, anul acesta. Recomandăm ca responsabilii politici români să facă totul ca acesta să aibă un rezultat pozitiv. Atunci, răspunsul la întrebare este dat.
- Atât ambasadorul Marii Britanii, cât şi şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti au lăsat să se înţeleagă că recentele scandaluri legate de averile politicienilor au un impact negativ asupra percepţiei României în mediile europene. Care este opinia Germaniei?
- Nu cred că rolul meu ca ambasador este acela de a face comentarii legate de politica internă a României sau asupra mătuşilor care lasă averi. Cu toate acestea, un lucru trebuie să fie foarte clar. O luptă eficientă împotriva corupţiei este nu numai în interesul cetăţenilor români, dar şi în interesul instituţiilor europene, al statelor membre ale UE, dat fiind faptul că România primeşte şi va primi, după aderare, şi mai multe fonduri ce vor fi suportate de contribuabilii europeni. De aceea, cetăţenii noştri doresc să fie siguri că banii nu sunt utilizaţi pentru îmbogăţirea unor persoane, ci pentru dezvoltarea României. Pentru imaginea României este foarte defavorabil atunci când auzim că organizaţiile de ajutorare din Germania, sosite aici cu diverse dotări, spre exemplu pentru o casă de copii, nu pot realiza importul bunurilor decât în momentul în care plătesc mită vameşilor. Important este ca instituţiile responsabile să lupte, la modul serios, împotriva corupţiei, iar la nivel de conducere, aceasta să fie sancţionată. Justiţia trebuie să acţioneze prin tragerea la răspundere a celor vinovaţi, prin urmărirea lor, iar apoi instanţele să emită sentinţe. Poate mai important decât a sancţiona aceste cazuri de corupţie este să fie implementate măsuri preventive. România are câteva măsuri care depăşesc cadrul din Germania, de exemplu declaraţia de avere a demnitarilor, însă lipsesc mecanismele care să ducă la lămurire în cazul în care există suspiciuni de ilegalităţi.
- Mai vrea Germania continuarea extinderii UE după România şi Bulgaria?
- Noul guvern federal a salutat începerea negocierilor cu Croaţia. În ceea ce priveşte Turcia, cred că cele două partide guvernamentale nu se află pe aceeaşi poziţie, însă, în ansamblu, guvernul se pronunţă pentru începerea negocierilor, dar rezultatul acestora trebuie să rămână deschis. Statele Balcanilor Occidentali au perspective de aderare, şi acestea au fost oarecum concretizate în cazul Macedoniei. Punctul de vedere german este că Serbia-Muntenegru, Albania, Macedonia, Bosnia-Herţegovina sunt încă destul de departe de începerea negocierilor de aderare. Dacă ne vom referi la situaţia politică internă din aceste state, dar şi la atitudinea opiniei publice europene, este complet nerealist să le deschidem acum perspective de aderare. Dar asta nu înseamnă că uşa este definitiv închisă.