Bancii Turco-Romane i-a sunat ceasul

Falimentul BTR va costa Fondul de Garantare circa 200 de miliarde de lei

Inca un faliment se arata la orizontul sistemului bancar. Tinuta artificial in viata de autoritatile romane, Banca Turco-Romana a fost, in sfarsit, "deconectata de la aparate", dupa un an si jumatate de la declansarea scandalului in umbra caruia se ascund fraude de peste 120 milioane dolari. Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a hotarat vineri seara retragerea licentei bancii, dupa ce si ultimul termen convenit de premierul roman cu omologul sau turc pentru salvarea BTR a expirat, fara ca guvernul de la Ankara sa vina cu sumele promise. "Sunt doua motive care au stat la baza retragerii licentei: o sanctiune pentru ca a facut operatiuni fictive (fara acoperire) si pierderea credibilitatii actionariatului (Bayndir Holdings)", ne-au declarat surse bancare. Surprinzator, desi prin forul sau superior a luat decizia ridicarii licentei BTR (fapt ce va atrage dupa sine intrarea bancii in faliment), Banca Nationala a ales sa mai rosteasca o rugaciune la capul mortului, in asteptarea unei minuni. "Cazul BTR se mai discuta maine (n.r. - astazi)", ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, care nu a infirmat stirea enuntata mai sus dar a refuzat sa ofere mai multe detalii. Clementa dusa la extrem a Bancii Nationale are un suport politic, deoarece ne indoim ca cineva mai poate crede ca, in ceasul al 12-lea, guvernul turc va da vreun dolar (din miliardul de la FMI) pentru a salva o banca moarta. Credem sau nu, BNR raspunde acum unui targ politic: noi inchidem ochii iar oficialitatile turce ne dau declaratii de sustinere pentru intrarea in NATO. O "afacere" politico-economica des practicata in ultima perioada. Falimentul BTR va costa insa statul roman cel putin doua sute de miliarde de lei. Deoarece BTR datoreaza clientilor persoane fizice aproximativ 11 milioane de dolari (330 miliarde lei) si celor juridice tot atat, o parte din bani vor fi recuperati de la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. "Fondul nu va putea acoperi mai mult de 200 de miliarde de lei, restul se va recupera de la masa credala", ne-au precizat surse autorizate. Reamintim ca, in dosarul BTR nimeni nu a dat cu subsemnatul, nimeni nu a fost arestat si nimeni nu a fost tras la raspundere pentru sumele scurse ilegal din BTR in conturile unor banci din strainatate. Asa cum aratam intr-un articol anterior, fostul presedinte al Bayndir Holdings (actionarul majoritar al BTR), Kamuran Ciortuk, are puternice conexiuni in lumea politica de la Ankara, el fiind si consul onorific al Romaniei in Antalya. Oricat de pretios ar fi compromisul politic in cazul BTR, el are un pret foarte mare: complicitatea autoritatilor romane creeaza un precedent periculos, care poate fi folosit de alte banci (chiar cu capital turcesc).