Băieţi buni

Considerat de mulţi critici drept cel mai mare cineast american în viaţă, deşi, fapt uimitor, Oscarul l-a ocolit până acum cu încăpăţânare, MARTIN SCORSESE are meritul de a fi autorul unor

Considerat de mulţi critici drept cel mai mare cineast american în viaţă, deşi, fapt uimitor, Oscarul l-a ocolit până acum cu încăpăţânare, MARTIN SCORSESE are meritul de a fi autorul unor filme intrate în memoria colectivă drept clasice pentru fiecare din ultimele trei decenii ale secolului XX: TAXI DRIVER (anii '70), RAGING BULL (anii '80) şi GOODFELLAS (anii '90). Niciunul dintre giganţii cinematografului mondial, fie că e vorba de INGMAR BERGMAN, de STANLEY KUBRICK sau de ERIC ROHMER, nu poate emite o asemenea pretenţie. Cu răbdare, cu o perfectă cunoaştere a mediului predilect al operelor sale, cartierul italienesc - Little Italy - din New York, cu un extraordinar simţ al detaliului, Scorsese şi-a clădit o poziţie unică în lumea celei mai populare dintre arte, chiar dacă sistemul de la Hollywood, bazat pe criterii şi interese ascunse, a refuzat şi refuză în continuare să-i acorde recunoaşterea cuvenită sub forma statuetei, în fond atât de banale, poleite cu aur.GOODFELLAS se inspiră din fapte adevărate, aşa cum sunt expuse într-un best-seller al reporterului american Nicholas Pileggi, WISEGUY: LIFE IN A MAFIA FAMILY (Coţcarul. Viaţa unei familii mafiote), care este şi coautor al scenariului, alături de Scorsese însuşi. "Viaţa" amintită nu este cea a unei căpetenii a mafiei, ca în GODFATHER (Naşul), de pildă, ci a unui mafiot de rând, Henry Hill (RAY LIOTTA) şi a celor mai buni prieteni ai săi, flegmaticul Jimmy Conway (ROBERT DE NIRO) şi colericul Tommy DeVitto (JOE PESCI). Henry este un italo-irlandez, care, de mic copil, a avut o unică ambiţie: să intre în rândurile mafiei. "De când mă ştiu" - îşi aminteşte el - "am dorit să devin gangster. A fi gangster este mai bine decât a fi preşedintele Statelor Unite". şi, într-adevăr, de la cea mai fragedă vârstă ajunge în anturajul bossului mafiot local (Paul Sorvino). "Eram tratat ca un om în toată firea. Trăiam ca într-un vis... La 13 ani câştigam mai mulţi bani decât majoritatea adulţilor din cartier".
Două decenii mai târziu (povestea se întinde pe o perioadă de un sfert de secol), îl regăsim având o poziţie de oarecare importanţă în cadrul reţelei mafiote (sângele său "amestecat" îl împiedică să atingă treapta cea mai de sus). E acum căsătorit cu o fată evreică de treabă (Lorraine Bracco), duce o viaţă tot mai dezordonată, se implică în aventuri mai mult sau mai puţin pasagere cu diferite femei şi, împreună cu prietenii săi nedespărţiţi, Jimmy şi Tommy, se încurcă în afaceri cu droguri, care nu sunt chiar pe placul tuturor celor din mafie. La un moment dat, devine, alături de Jimmy, complice fără voie la bestiala ucidere de către Tommy, într-un din accesele sale nestăpânite de furie, a unui personaj care se va dovedi că aparţine unei categorii speciale a mafiei, de care nimeni nu are voie să se atingă. Brusc, viaţa îi va fi în primejdie, existenţa sa intră pe panta declinului. Devine din ce în ce mai mult dependent de cocaină, ajunge la închisoare, apoi este eliberat, dar se simte tot mai ameninţat. Visul de odinioară s-a transformat în coşmar. Acceptă să intre într-un program de protecţie a martorilor, cu alte cuvinte să depună mărturie împotriva foştilor săi tovarăşi de fărădelegi. E crima cea mai mare, impardonabilă - trădarea -, care poate fi comisă de un mafiot. Devine un nimeni, cu nume schimbat, trăind undeva unde nu poate fi recunoscut, un anonim care se pierde într-o masă cenuşie. Scena finală este antologică: transformat din sfidătorul "dandy" mafiot de odinioară într-un figurant, îl vedem în faţa uşii locuinţei puse la dispoziţie de programul de protecţia a martorilor, aplecându-se pentru a-şi ridica ziarul. O imagine emblematică pentru năruirea visului de odinioară.
Filmul a avut cinci nominalizări la Oscar, dintre care doar una, pentru cel mai bun rol masculin secundar (Joe Pesci, psihopatul Tommy De Vitto), s-a concretizat. Inexplicabil, Scorsese a fost din nou respins de establishmentul hollywoodian. Lumea închisă a celor care fac jocurile la Academia Americană de Film nu îl vrea: geniile neconformiste provoacă teamă.