AVAS va ataca decizia actionarilor Rafo privind conversia datoriilor

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va utiliza toate caile legale de atac impotriva hotararii actionarilor Rafo Onesti, care au aprobat, recent, conversia in actiuni a

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va utiliza toate caile legale de atac impotriva hotararii actionarilor Rafo Onesti, care au aprobat, recent, conversia in actiuni a creantelor bugetare si garantate ale societatii, se arata intr-un comunicat al AVAS. Actionarii Rafo Onesti au aprobat, miercuri, conversia in actiuni a creantelor bugetare si garantate, precum si majorarea capitalului social al firmei. Potrivit directorului general al Rafo, Paul Ivascu, hotararile actionarilor au fost luate in conformitate cu planul de reorganizare al societatii aprobat, la sfarsitul anului trecut, de judecatorul sindic. AVAS a formulat anterior recurs impotriva deciziei judecatorului sindic, in calitate de creditor al Rafo, societate aflata sub incindenta Legii 64/1995 privind reorganizarea judiciara si falimentul. Autoritatea arata, de asemenea, ca instanta nu s-a pronuntat irevocabil asupra valorii creantelor contestate, inclusiv asupra creantei AVAS. "Pe rolul instantelor judecatoresti exista litigii in legatura cu admiterea planului de reorganizare, iar adoptarea acestei masuri anterior pronuntarii justitiei asupra legalitatii propunerii planului de reorganizare privind conversia creantelor in actiuni incalca practic efectele autoritatii judecatoresti", se mentioneaza in comunicat. La jumatatea lunii noiembrie 2004, fostul Guvern a aprobat o ordonanta de urgenta care prevede transferul catre AVAS al creantelor fiscale detinute de Ministerul Finantelor Publice, la 31 octombrie 2004, la Rafo si Carom, reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri fiscale, inclusiv accesoriile aferente acestora, in vederea recuperarii. Conform actului normativ, AVAS urma sa preia si creantele detinute la cele doua societati de Directia Vamilor Iasi. Valoarea totala a creantelor este de circa 15.000 miliarde lei, din care aproximativ 8.000 miliarde lei reprezinta datoriile Carom. In luna decembrie, noul Cabinet a suspendat, pentru o perioada de 90 de zile, actul normativ mentionat, pentru a reevalua impactul masurilor cuprinse si pentru a clarifica litigiile juridice rezultate. Conform anuntului de convocare a Adunarii Generale a Actionarilor, capitalul social al rafinariei ar urma sa creasca, in urma conversiei, cu o valoare minima de 18.729 miliarde de lei, pana la 22.763 miliarde de lei. Corespunzator acestei sume vor fi emise circa 749 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 25.000 de lei, atribuibile, fara prima de emisiune, creditorilor. Aceste sume nu sunt actualizate conform Legii 64/1995. Ministerul Finantelor ar urma sa primeasca peste 323 milioane de actiuni, urmat de societatea Faber InvestTrade cu 200,2 milioane de actiuni. Al treilea creditor este Petrom, cu 90 de milioane de actiuni, iar dupa acesta este mentionat VGB Oil cu 60,6 milioane de actiuni. Lista creditorilor care vor fi despagubiti prin actiuni mai include societatile Tender SA, Prospectiuni SA, Atlas Gip SA, precum si Directia Regionala Vamala Iasi, AVAS si primariile din Onesti, Fratesti si Brasov. In prezent, rafinaria este detinuta in proportie de 99% de catre Balkan Petroleum, o societate inregistrata in Marea Britanie. VGB Oil detine 50% din actiunile Balkan Petroleum, restul participatiei fiind in posesia unui fond de investitii - Central European Petroleum. Dupa conversia datoriilor in actiuni, participatia Balkan Petroleum va fi diminuata la 17,35%, urmand ca cel mai important actionar sa devina Ministerul Finantelor, cu 35,4%. Faber InvestTrade ar urma sa detina 21,99% din titluri, in timp ce Petrom si-ar adjudeca o cota de 9,92%. VGB Oil ar controla 6,65% din actiuni, iar Tender SA 1,72%, in timp ce Directia Regionala Vamala Iasi ar avea 4,18 actiuni la Rafo. Participatii mai mici de 1% ar reveni celorlalti creditori amintiti, inclusiv AVAS si firmei Prospectiuni SA. Per total, pachetul controlat de stat s-ar ridica la 40,45%.