Autoritatile din Arad se lupta cu cativa localnici pentru trei munti

* Cetatenii, adunati intr-un composesorat, par sa aiba castig de cauza * Ei au fost ajutati de nepasarea fostului prefect

De mai bine de doi ani, un grup de localnici din satul aradean Luncsoara a declarat razboi autoritatilor locale. In spatele acestui conflict se afla dreptul de proprietate a peste 1.300 hectare de padure, o intindere ce cuprinde trei munti de la granita judetului. Membrii composesoratului au venit cu mai multe documente intocmite inca de pe vremea arhiducelui Iosef (din vremea fostului regat maghiar) si sunt acum la un pas sa puna mana pe padure. Demersul lor a fost ajutat si de nepasarea autoritatilor, in special a fostului prefect de Arad, Gheorghe Pele... S-a reusit astfel "performanta" ca Prefectura sa nu fie reprezentata la nici unul din procesele pe care le-a avut cu membrii composesoratului Luncsoara. In mod firesc, instanta a taxat lipsa de interes a autoritatilor si a dat castig de cauza partii adverse. Povestea celor trei munti din zona Halmagiu-Luncsoara a inceput la mijlocul anului 2000, cand aproximativ 150 de localnici au reinfiintat un composesorat si s-au hotarat sa-si ceara drepturile de odinioara. Pe scurt, aceste composesorate infiintate pe vremea austro-ungarilor au functionat ca niste comunitati ce aveau patrimoniu propriu si pe care si-l administrau dupa bunul plac, dar prin decizii unanime ale membrilor. La Luncsoara, composesorii au revendicat initial 213 hectare de padure dupa care, vazand lipsa de interes a autoritatilor, au mai cerut inca 1.300. Si, paradoxal, au reusit sa-i obtina si pe acestia, folosindu-se de un act vechi, cu un inteles ambiguu! Reprezentantii composesoratului au intentat un proces la Judecatoria Gurahont, prin care solicitau instantei sa oblige Directia Silvica Arad sa sisteze orice exploatari "in padurea care ne apartine de drept de pe vremea strabunicilor". Initial, instanta a respins cererea celor din Luncsoara, dar acestia revin cu aceeasi petitie cateva luni mai tarziu. Revendicatorii au anexat la dosar un extras dintr-o veche carte funciara, care imparte cei trei munti in 3 zone distincte. Prima bucata ii are pe composesori drept proprietari si cuprinde 213 hectare de padure. Urmeaza apoi o bucata pe care statul roman figureaza drept unic proprietar. Ultima mentiune, cea care a generat de altfel intregul scandal, se refera la persoana careia ii revin cele 1.300 de hectare si care este denumit abstract "proprietarii de pana acum". Directorul Directiei Silvice Arad, Alexandru Parv, sustine ca proprietar de drept al padurii nu poate fi altul decat statul roman. El vine si cu argumentul ca zona respectiva inglobeaza si o rezervatie naturala care nu poate fi lasata pe mana unor persoane fizice. La randul lor, composesorii spun ca cei de la Directia Silvica sunt pusi pe praduiala si ca au inceput deja sa taie masiv padurea pentru a o valorifica dupa bunul plac. Singura care a iesit pana acum basma curata din toata povestea a fost doar Prefectura. Si asta pentru ca prefectul care a lasat ca statul roman sa piarda cei trei munti a fost intre timp eliberat din functie. Petru Ceacli, actualul secretar general al Prefecturii, spune ca acum este tardiva orice cale de atac in instanta, termenul recursului fiind de mult depasit. Doar Directia Silvica mai poate face ceva, ei fiind inca in proces cu composesoratul pentru a anula decizia Judecatoriei Gurahont. Directorul Parv este insa in prezent anchetat de corpul de control al Ministerului Agriculturii, fiind acuzat ca a facilitat ilegal transferul celor 1.300 de hectare de padure catre composesorat. Adica exact pentru contrariul a ceea ce sustine el ca face. Ce-i drept, Alexandru Parv vine in apararea sa cu procesul aflat pe rol, pe care Directia l-a demarat de la sine putere. Numai ca a intenta un proces nu inseamna a-l si castiga, fapt ce s-ar putea sa-l coste pe Parv tocmai scaunul de director general.