Apă cu porţia

Alarmate de seceta din acest an, autorităţile din mai multe judeţe au luat decizia să distribuie apa rece cu program sau să-i crească preţul pentru a-i împiedica pe oameni să facă risipă

Alarmate de seceta din acest an, autorităţile din mai multe judeţe au luat decizia să distribuie apa rece cu program sau să-i crească preţul pentru a-i împiedica pe oameni să facă risipă

Fântâni care au secat, culturi pe sute de hectare compromise, oameni disperaţi că nu vor mai avea cu ce să-şi hrănească animalele. Localnici care îşi irigă culturile din ogradă cu apă de la robinet. Acesta este bilanţul provocat de secetă în mai multe localităţi din ţară. Prima măsură vizată de autorităţile locale pentru a nu amplifica dezastrul - reducerea consumului de apă.

Primăria comunei Livezile, din judeţul Mehedinţi, a decis să crească preţul apei de la robinetele din curţile ţăranilor, după ce aceştia şi-au irigat culturile din ogradă cu apa de la robinet zile întregi.

"Vor plăti un tarif dublu"

"Avem în comună racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă în jur de 300 de abonaţi care au robinete în curte cu apometre. Mulţi dintre aceşti oameni au grădini de legume în jurul caselor şi, din cauza secetei, au început să irige terenurile cu furtunurile de la robinetele din gospodării. Se goleşte rezervorul sau bazinul de captare şi nu mai vine apă la alţii nici pentru spălat pe dinţi. Aceia care vor depăşi peste 10 metri cubi pe lună consum vor plăti un tarif dublu!", ne-a declarat viceprimarul din localitatea Livezile, Nuică Loghin.

În comuna mehedinţeană Şimian, sătenii vor primi apă la robinete după un program stabilit de primărie: o zi da, una ba! "Noi avem 2.700 de abonaţi. O zi va fi oprită apa în satul Piatra Albă şi la partea de pe deal a satului Cerneţi şi în altă zi, în restul satelor. Va fi şi o zonă în care va fi apă permanent. Din cauza ţăranilor care irigă zarzavaturile din ogradă avem probleme cu alimentarea. Am pus afişe că e interzis ca sătenii să irige grădinile. Noi avem metrul cub de apă cu 11.000 lei vechi şi o să-l creştem în perioada imediat următoare la 15.000 de lei vechi", ne-a declarat primarul localităţii, Constantin Armaşu. În localitatea vrânceană Coteşti, unde există sistem centralizat de alimentare cu apă, autorităţile au trecut deja la acţiune. Aici, oamenii au apă potabilă doar două ore pe zi.

Program la apă şi în oraşe

Şi autorităţile din Piteşti au decis să ia măsuri în privinţa distribuirii apei ca urmare a secetei. "Pentru că anul acesta se anunţă secetă foarte mare, vom sista apa rece pe timpul zilei. Încă nu am stabilit programul, însă îl vom anunţa din timp. Cei care vor fi depistaţi că îşi udă grădinile sau fac abuz de apă vor fi debranşaţi de la sistemul de distribuţie. Pentru a nu rămâne fără apă, trebuie să ne limităm consumul şi să nu facem abuz", a declarat directorul Regiei Autonome de Gospodărire Comunală Judeţeană Argeş, Nicolae Corneliu.

Zeci de fântâni secate

Temperaturile toride din ultima săptămână au afectat şi fântânile din mai multe judeţe. În Mehedinţi au rămas fără apă în fântâni sute de locuitori din Gârbovăţul de Sus, Suharu şi Stângăceaua. Acolo unde fântânile încă nu au secat autorităţile mehedinţene au luat măsuri de precauţie. "Unde există reţele de alimentare cu apă am trimis adrese primăriilor pentru a drămui consumul, deoarece mulţi ţărani îşi irigă grădinile", ne-a declarat directorul Apelor Române Mehedinţi, Adrian Drăghici. Fără apă în fântâni au rămas şi locuitorii unei comune din Neamţ, Tilecuş, dar şi cei din localităţile argeşene Miceşti, Poiana Lacului şi Moşoaia. În localitatea vasluiană Perieni, aproape 4.000 de săteni fac zilnic naveta cel puţin zece kilometri pentru a-şi procura apa de băut după ce toate cele 74 de fântâni au secat.

Deversările din baraje, stopate

Pentru a asigura necesarul de apă pentru populaţie în perioada de secetă, autorităţile din Sibiu au decis oprirea oricăror deversări din barajele de acumulare. Cele mai afectate de secetă sunt culturile agricole de primăvară. Din cele 115.000 de hectare de teren arabil este asigurat necesarul de apă prin sistemul de irigaţii doar pentru 8,7% din suprafaţă.

Slujbe religioase pentru chemarea ploii

Aproape o sută de localnici din satul buzoian Măteşti s-au strâns ieri-dimineaţă la singura fântână cu apă potabilă din localitate să se roage la Dumnezeu, alături de preoţi, să plouă. Oamenii şi-au amintit cu lacrimi în ochi de foametea din anii '46, '47. Bătrânii, care au auzit că 2007 ar putea fi cel mai secetos an din istorie, cred că numai Cel de Sus i-ar putea ajuta. "Mâncam mămăligă din orz, ziceau părinţii că din cenuşă au fiert mămăliga. Erau zile când mâncam iarbă, ca animalele. La 82 de ani ai mei nu aş vrea să mai trec prin ce am trecut acum 50 de ani", ne-a spus unul dintre sătenii prezenţi la slujbă.

Animale sacrificate, ca să nu moară de foame

Nu doar oamenii şi culturile au însă de suferit de pe urma secetei, ci şi animalele. Crescătorii sibieni sunt disperaţi că nu mai au unde să pască animalele. Mulţi dintre ei vor să le vândă sau pur şi simplu merg cu ele la abator. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în localitatea prahoveană Rafov, unde inundaţiile au făcut prăpăd în urmă cu doi ani. Localnicii au început să ducă vitele la abator, după ce li s-au terminat rezervele de fâneaţă din toamna trecută. Oamenii din Rafov, care trăiesc în marea lor majoritate din munca câmpului, îl imploră pe preot să invoce ploaia, ca să nu moară de foame.

(Grupaj realizat de secţia Corespondenţi)