Anul trecut, 104 detinuti cu intrerupere medicala de pedeapsa au "uitat" sa se mai intoarca in puscarie

Eliberand infractorii din inchisoare pe caz de boala sau pentru motive familiale, instantele "miloase" dau de lucru din greu politistilor de la "Urmariri"

Anul trecut, 104 detinuti a caror pedeapsa a fost intrerupta pe motive strict medicale au "uitat" sa se intoarca in puscarie dupa ce perioada de clementa le-a expirat. Ei se adauga celor peste 5000 de indivizi pe care sute de politisti ii cauta prin toata tara si chiar prin lume, pentru a-i aduce fie in fata instantei, fie inapoi in penitenciare. Ratiunile medicale nu sunt insa singurele pentru care instantele dispun intreruperea pedepselor. Modernizarea, in ultimii ani, a spitalelor penitenciare, astfel incat tot mai multe boli sa poata fi tratate sub regim de paza, a alimentat imaginatia infractorilor, care gasesc motive dintre cele mai variate pentru a apela la clementa instantelor. Clementa pe care, de multe ori, o si capata. Odata vazuti in libertate, detinutii dispar cu lunile, sau chiar cu anii. Ei au invatat sa speculeze ceea ce se arata a fi o carenta de sistem. Politistii sustin - iar seful Directiei Penitenciarelor, Emilian Stanisor, ne-a confirmat - ca dupa ce detinutul se vede pus in libertate ca urmare a sentintei de intrerupere a pedepsei, nu exista nici un instrument legal de monitorizare a sa. Conducerea penitenciarului de unde a fost eliberat instiinteaza doar instanta ca s-a conformat sentintei, insa o informare similara nu este transmisa si la politie, pentru ca detinutul sa fie supravegheat, macar informativ, pe perioada de intrerupere a pedepsei. In toate cazurile, politia afla ca cel pe care il stia la zdup a disparut abia dupa ce expira perioada de intrerupere a pedepsei, cand se constata ca el nu s-a intors la penitenciar, iar sansele de a-l gasi au scazut deja simtitor. De aici si pana la cazuri uluitoare de evadare "legala" nu a mai fost decat un pas. Noua moda: evadarea legala Matei Gheorghe Decebal - acuzat de inselaciune cu cateva miliarde de lei; Marin Livius - cunoscut spargator de locuinte, acuzat si de conducere fara permis; Petrus Puzaru - furt de neferoase; tiganii din gasca lui Samir - talhari si hoti de autoturisme. Sunt doar cativa dintre zecile de urmariti general dupa care, zilnic, alearga echipe de mascati. Fuga dupa "ug"-isti a devenit in Ilfov un fel de sport local: cate trei razii speciale pe saptamana - mai toate prin tiganiile din marginea Bucurestiului - cu forte speciale, filaj si detasamente de interventie rapida. Politia se confrunta, insa, la nivel national cu un adevarat fenomen: de multe ori, dupa prinderea urmaritilor, acestia sunt pusi in libertate de magistrati. Iar daca ajung la puscarie, multi beneficiaza de invoire din partea instantelor, prilej cu care dispar. Practic - cu sprijinul autoritatilor, in Romania s-a inventat o noua metoda de evadare. Sadoveanu si Santer au prins "tehnica" Stefan Mitrache, zis Sadoveanu, este cunoscut in mai tot Ilfovul: el este cel de la care s-a pornit vestita razie nationala "Luna". Condamnat la 5 ani pentru lipsire de libertate si viol, Sadoveanu - sef de clan de proxeneti din Tunari - a fost inchis la Penitenciarul Slobozia. La un an dupa incarcerarea proxenetului, IPJ Ilfov a primit un mandat prin care se cerea aducerea lui Sadovenu inapoi, la puscarie! Instanta din Slobozia pronuntase o decizie de intrerupere a pedepsei de trei luni, pe numele lui Mitrache. Motivul: probleme familiale. Cateva saptamani, mascatii de la Ilfov au periat tigania din Tunari, fara sa dea de liderul clanului. In cele din urma, Sadoveanu a fost prins intr-o razie-fulger, ascuns sub o saltea din grajd. Ca sa-l scoata din catusele gaborilor s-a rasculat toata mahalaua. Mascatii au intervenit in forta si l-au arestat pe proxenet. Cu el a mai fost ridicata si o moldoveanca pe care tiganul o sechestrase. In prezent, conform politistilor de la Ilfov, liderul clanului din Tunari este din nou acasa! Dupa trei luni petrecute tot la Slobozia, Sadoveanu a mai beneficiat de o intrerupere de pedeapsa - decizie a instantei care a intrat in vigoare la inceputul acestei luni. Magistratii din Ialomita sunt vestiti pentru astfel de decizii: in urma cu un an, procurorii l-au eliberat pe Porumbita Santer, capul unei grupari de raketi. In ciuda tuturor probelor - atacuri asupra camioanelor in Ilfov, Ialomita si Prahova - magistratii au considerat ca Santer nu prezinta pericol public, iar raketul a plecat cu taraful din fata arestului din Slobozia. De atunci, talharul este "pe fuga", iar acum cateva luni a scapat dintr-o urmarire pe soseaua de centura chiar daca politistii au facut uz de armament. Eliberat cat sa-si termine casa Conform politistilor, pe an, sunt zeci de cazuri in care instantele decid intreruperea executarii pedepsei, iar beneficiarii se transforma in urmariti general. Asa cum anunta Inspectoratul General al Politiei, anul trecut au existat 5.600 de urmariti - multi dintre acestia respectand "filiera" instantelor sau a procurorilor care i-au "cercetat in libertate", desi fusesera prinsi imediat dupa comiterea faptelor. Politistii din Serviciul Urmariri din cadrul Politiei Judiciare din IGP spun ca cei 220 de politisti specializati in "ug"-isti au dat peste cazuri ciudate de eliberati: lui Virgil Nita (condamnat 20 de ani pentru omor) instanta i-a dat liber de puscarie sa-si termine casa; unuia inchis 23 de ani i-a dat intrerupere fiindca era paralizat pe dreapta, iar mai tarziu acesta a fost prins in flagrant in timp ce cobora pe coarda de pe terasa unui bloc, dupa ce sparsese un apartament; un altul a beneficiat de "vacanta" trei luni (si a fugit din tara), desi comisia medicala recomandase doar doua luni repaus. Mai grav este cazul lui Asim Serafetim, condamnat in 1988 pentru talharie urmata de moartea victimei. Criminalul fuge din Romania si in '96 Interpol-ul il prinde in Elvetia. E adus in tara sub escorta internationala, iar instanta ii intrerupe pedeapsa pe caz de boala. In '98, Serafetim este deja urmarit general, dar este prins de politisti si readus la puscarie. In 2000, insa, instanta decide pentru a doua oara punerea in libertate a criminalului, iar acesta fuge din nou in Elvetia. Ca sa-i aduca din strainatate pe fugari, statul roman cheltuieste in medie aproximativ 2000 de dolari pentru un caz. Anul trecut, din banii contribuabililor s-au cheltuit peste 3 miliarde de lei pentru ca cei pusi in libertate de catre instante sa fie readusi din Occident. Specialistii de la "Urmariri" spun ca instantele care ii ajuta sa evadeze pe infractori nici macar nu anunta posturile de politie dupa ce decid intreruperea pedepselor. Politia afla de aceste hotarari la multe zile dupa expirarea perioadei de intrerupere, atunci cand infractorii sunt deja "afara". In plus, instantele recurg, mai nou, la prelungiri ale intreruperilor de executare a pedepsei sau amanari de revenire in puscarie care, uneori, insumeaza ani de zile. Politistii afirma ca au facut zeci de solicitari pentru ca in ambele cazuri - intreruperi de pedepse pe caz de boala sau pe motive sociale - sa fie consultati sau macar instiintati de catre instantele de judecata. Cererile n-au primit nici un raspuns. Coxartroza lui Bostoaca Cel mai nou urmarit general este cunoscutul infractor brasovean Florin Comanaru, zis Bostoaca. Dupa ce evadase cu ceva timp in urma din puscarie (unde fusese incarcerat pentru mai multe furturi), Bostoaca fusese capturat si aruncat dupa gratii. De aceasta data a evadat cu ajutorul instantei de la Targoviste - care i-a suspendat condamnarea pentru trei luni. Motivul: caz de boala - "coxartroza stanga, postraumatica decompensata algofunctionala". De retinut este faptul ca instanta n-a tinut seama de evadarea anterioara a infractorului si a anuntat serviciul "Urmariri" nu in ziua deciziei (29 octombrie 2002), ci tocmai in ziua in care Bostoaca iesea pe poarta penitenciarului. Mai mult, desi comisia medicala a recomandat o internare pentru doua luni, tribunalul a dispus intreruperea pedepsei cu un bonus de o luna, iar procurorul de sedinta nici nu a facut apel. Bostoaca a fost, in cele din urma, prins sambata, dar numai dupa ce politistii au facut uz de arme. Insa, daca brasovenii respira oarecum mai linistiti, nu la fel se intampla in cazul bucurestenilor care au contribuit la prinderea unui alt mare "bolnav", Niculae Mandache, zis Rechinul. Eliberat o data pe motiv de boala si disparut apoi doi ani de zile, Rechinul a depus din nou cerere de eliberare pe motive medicale, fapt care da frisoare celor care au contribuit la capturarea sa. Un alt urmarit care reuseste de ceva timp sa ramana "pe goana" este Matei Gheorghe Decebal - fost politist la IPJ Ilfov. Decebal este acuzat de inselaciune cu cecuri fara acoperire. Pe acest caz, cercetarile au inceput inca din '98, cand Matei Decebal era trecut in rezerva si se afla in staff-ul Bancii Albina. Dupa ce a fost retinut si a stat 30 de zile la arest, Parchetul Dambovita a decis cercetarea acestuia in stare de libertate. Intre timp a mai fost retinut si a mai trecut prin arest timp de trei luni. Figura s-a repetat si iarasi a fost pus in libertate. Din octombrie 2002 se sustrage de la puscarie. Cu putin timp inainte ca politistii sa demareze ancheta pe numele lui Decebal, acesta - in fruntea firmei sale LUAL Trading SRL - facea afaceri cu fundatia lui Corneliu Vadim Tudor. Conform celor de la Primaria din comuna Butimanu, SRL-ul lui Matei Decebal a platit, in ianuarie 1998, aproximativ 800 de milioane de lei (cam 100.000 de dolari atunci) fundatiei "Romania Mare" pentru fostul CAP din zona.