Ambuteiajele reduc la jumătate "viaţa" unei maşini

Florel Manu

în regim normal, pe autostradă, este mult mai mare decât a unui autoturism care este rulat zilnic în oraş. Directorul unui service auto, Laurenţiu Crăciun, spune că o mie de kilometri rulaţi în oraş sunt echivalenul a patru sau chiar cinci mii de kilometri parcurşi pe autostradă. "A merge cu maşina în treapa întâi sau a doua de viteze însemnă o uzură dublă a motorului, ca şi când ai rula pe drum deschis în treapta a patra sau a cincea", precizează Crăciun. Specialiştii spun că maşinile care merg în regim de aglomeraţie, ca în Capitală, se defectează mai repede. Cel mai solicitat este ambreiajul. Nici motorul nu se simte mai bine, asta pentru că regimul de căldură este foarte ridicat, arderile sunt incomplete, iar uzura este destul de mare. "Dacă aş lua în parte fiecare sistem al unui autoturism, aş ajunge la concluzia că în regim de oraş toate componentele au de suferit", este de părere directorul CICLOP. În regimul în care se circulă în Capitală, cele mai vulnerabile sunt maşinile pe benzină. Specialiştii spun că atât calitatea carburantului, cât şi oscilaţiile de turaţie duc la o uzură a motorului, dar şi a componentelor sistemului de răcire, care sunt solicitate de două-trei ori mai mult decât în regim de autostradă. Vizibil este şi consumul de carburant. Dacă o maşină pe benzină consumă 6 - 7 litri la suta de kilometri pe drum drept, în Bucureşti consumul ajunge la 10 până la 12 la sută. Pentru un atutoturism cu motor diesel, care utilizează patru litri la suta de kilometri în regim extraurban, în Capitală consumul se dublează. Discuţii aprinse pe tema uzurii autoturismelor sunt duse şi de forumiştii de pe portalul www.maşini.ro. Unul dintre forumişti spune că se arată mai interesat de o maşină la mâna a doua rulată peste 100.000 de kilometri în Occident decât una rulată 50-60 de mii de kilometri în Bucureşti. Recomandarea specialiştilor este ca posesorii de maşini care circulă mai mult în oraş decât în afara lui să se prezinte mai des la reviziile periodice, iar schimbul de ulei şi completarea lichidului de răcire să se facă la intervale mai scurte de timp.

În această perioadă, locuitorii Capitalei sunt nevoiţi să ocolească mai multe zone în care circulaţia este închisă. Astfel, reparaţiile la pasajul de cale ferată Mioriţa au dus la închiderea şoselei Bucureşti-Ploieşti, între Piaţa Presei Libere şi Bulevardul Ion Ionescu de la Brad. De această restricţie vom scăpa însă în câteva zile. Nu pentru multă vreme. SNCRF a mai cerut Primăriei Capitalei încă o săptămână de restricţionare a circulaţiei autovehiculelor, perioadă în care va fi montat noul pod. De duminică, autorităţile bucureştene închid traficul rutier pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, pentru cel puţin un an - durata de execuţie a lucrărilor de înlocuire a căii de rulare a tramvaiului. La primăvară, ieşirea din Capitală spre Ploieşti va fi din nou o zonă de calvar pentru şoferi. Atunci vor începe lucrările pentru construirea unui pasaj subteran între podul Băneasa şi Aeroportul Băneasa, lucrări care vor dura mai multe luni. Un alt bulevard care va fi închis circulaţiei este Calea Moşilor, unde va fi restricţionat traficul pentru a fi înlocuită linia de tramvai.