Alianta Nord-Atlantica - in criza de identitate

Anul acesta, mai mult decat oricand, din dezbaterile de la cea de-a 38-a conferinta pentru securitate de la Munchen a reiesit clar ca Alianta Nord-Atlantica se afla intr-o noua criza de identitate.

Anul acesta, mai mult decat oricand, din dezbaterile de la cea de-a 38-a conferinta pentru securitate de la Munchen a reiesit clar ca Alianta Nord-Atlantica se afla intr-o noua criza de identitate. Intre Statele Unite si partenerii europeni divergentele au parut atat de profunde, incat insasi ratiunea continuarii acestei aliante militare a parut, cumva, pusa sub semnul intrebarii. Insusi secretarul general al NATO, George Robertson, care a tinut sa spulbere pesimismul general legat de viitorul organizatiei pe care o conduce - "cea mai mare coalitie permanenta din lume, cea mai durabila si eficienta" - a avut, la randul lui, propriile critici. El s-a asociat acuzatiilor aduse de americani europenilor, reprosand tarilor de pe continent ca aloca, de ani de zile, fonduri insuficiente pentru aparare si ca, de aceea, au armament si tehnologie mult inferioare celor americane. Prapastia existenta intre nivelul de dezvoltare tehnologica al americanilor si canadienilor, pe de o parte, si cel al europenilor, de cealalta parte, constituie un serios pericol pentru coeziunea aliantei, a avertizat Robertson. Cat despre fortele armate, secretarul general al Aliantei crede ca efectivele europene sunt impresionante doar pe hartie, insa, in realitate, nici unul dintre aliatii de pe continent nu-si poate permite sa trimita un numar mare de trupe in afara granitelor, asa cum este nevoie acum, si nici sa le mentina, timp de mai multe luni, sau chiar ani, in zonele de criza. Mai putini diplomati decat lordul Robertson, membrii delegatiei americane au lasat sa se inteleaga ca in Afganistan trupele SUA au actionat singure pentru ca au inteles ca aliatii lor nu sunt capabili sa-i sprijine in mod eficient. "Poate ca ar trebui sa dati mai multi bani pentru cheltuielile militare, ca sa ne puteti ajuta intr-un razboi high-tech, asa cum se duce acum, in secolul XXI", a spus senatorul republican de Arizona, John McCain. Ceea ce a devenit pentru prima oara evident in razboiul din Kosovo - proasta coordonare intre membrii Aliantei - ar fi putut avea urmari fatale in Afganistan, au explicat congresmenii americani. La randul lor, oficialii si analistii europeni prezenti la Munchen au avut, si ei, destule de spus. In primul rand, majoritatea acestora le-a reprosat Statelor Unite lipsa de solidaritate cu restul aliatilor, faptul ca iau tot mai multe decizii in mod unilateral si ca, dupa 11 septembrie, Alianta Nord-Atlantica si-a pierdut din importanta pentru Washington. Asa cum a reiesit din mesajul presedintelui George W. Bush despre starea natiunii, s-a spus, pentru Casa Alba, acum, alte coalitii par mai importante in lupta impotriva terorismului. Faptul ca Bush nu s-a referit, nici macar o singura data in mesajul sau, la Alianta Nord-Atlantica, a fost interpretat la Munchen ca un argument in favoarea acestor ipoteze. S-a mai afirmat, de asemenea, ca "prapastia tehnologica" dintre SUA si Europa este intretinuta si de americani, care ar bloca transferul tehnologic catre partenerii lor europeni, pentru a proteja interesele propriilor companii producatoare de armament. Dincolo de aceste probleme fundamentale, alte dezacorduri au aparut cat se poate de clar in cursul dezbaterilor de la Munchen. Delegatia americana a intarit cele afirmate de presedintele Bush in mesajul despre starea natiunii in legatura cu "axa raului" - Iran, Irak, Coreea de Nord. Mai mult, absolut fiecare vorbitor american - incepand cu adjunctul secretarului apararii, Paul Wolfowitz si continuand cu senatorii si congresmenii americani - a indicat in mod raspicat Irakul ca fiind urmatoarea tinta a loviturilor americane. "Implicarea Irakului in atentatele teroriste asupra Statelor Unite este mai presus de orice indoiala" - a replicat senatorul democrat Joseph Liebermann la intrebarea derutata a unui oficial britanic despre dovezile asupra legaturilor dintre Saddam Hussein si reteaua al-Qaida. "La Bagdad guverneaza un terorist", a declamat, la randul sau, senatorul republican John McCain. Oficialii europeni au parut foarte putin convinsi de argumentele partenerilor americani si cat se poate de putin dispusi sa sustina un atac impotriva Irakului. La Munchen s-a confirmat, din nou, ca un razboi american impotriva Irakului s-ar lovi de opozitia partenerilor europeni din NATO si de impotrivirea si mai puternica a Rusiei. Ministrul rus al apararii, Serghei Ivanov, a declarat ca tara sa nu detine nici un fel de dovezi care sa sprijine acuzatiile americanilor la adresa Irakului si Iranului. Moscova sustine ridicarea embargoului impus Bagdadului, si nicidecum atacarea acestuia - a insistat Ivanov. Cat despre Iran - acesta este un bun vecin al Rusiei, care a luptat, de ani de zile, impotriva terorismului in Afganistan, a mai aratat ministrul rus al apararii. Divergentele existente, acum, intre Cei 19 par mai grave decat toate celelalte aparute in istoria Aliantei. Iar criza de identitate a NATO - mai acuta decat cea de acum zece ani, dupa incheierea razboiului rece, cand ratiunea existentei unui bloc militar ramas fara adversari era pusa sub semnul intrebarii. Secretarul general al Aliantei, George Robertson, spera intr-o solutionare fericita a acestor conflicte interne pana la summitul de la Praga, cand Cei 19 vor trebui sa decida reformarea si redefinirea Aliantei. Pentru Alianta Nord-Atlantica, summitul de la Praga va fi, in primul rand, un forum al reformelor interne, si abia apoi un forum al extinderii.