AFIRMAREA INTERESULUI NATIONAL IN VIZIUNE LIBERALA

In ultima perioada, o serie de formatiuni politice si grupari de intelectuali din Romania au dat publicitatii documente care privesc, direct sau indirect, chestiunea nationala si principiile

In ultima perioada, o serie de formatiuni politice si grupari de intelectuali din Romania au dat publicitatii documente care privesc, direct sau indirect, chestiunea nationala si principiile fundamentale de organizare politico-administrativa a statului roman. Avand in vedere confuzia pe care o poate raspandi, pe plan intern si international, lansarea din interiorul tarii a unor declaratii oficiale de pierdere a autoritatii statului sau a unor proiecte riscante de reorganizare politico-administrativa, demersuri care lasa sa se inteleaga ca in Romania exista probleme statale nesolutionate, Partidul National Liberal invita cu fermitate toate grupurile si persoanele publice care doresc sa se exprime in legatura cu chestiunea nationala sa dea dovada de seriozitate, chibzuinta si maturitate. Noi, liberalii, facem o distinctie neta intre lipsa de raspundere politica a guvernantilor, absolut inacceptabila, pusa in evidenta prin declararea pierderii autoritatii statului in anumite judete si dreptul constitutional al unor cetateni de a face propuneri spre dezbatere publica, chiar daca acestea se dovedesc nerealiste. In urma repetatelor provocari din ultimele saptamani, care au generat discursuri populiste sau, la polul opus, aventuriste, liberalii intruniti la Cluj consimt sa propuna societatii romanesti urmatoarea definire punctuala, concreta, a interesului national la inceputul secolului XXI: - admiterea in 2002 in Alianta Nord-Atlantica, cea mai puternica alianta politica si militara din lume, capabila sa ofere Romaniei o solutionare pe termen lung a vechilor noastre intrebari privind securitatea teritoriala; - finalizarea pana in 2004 a tuturor capitolelor de negociere cu Uniunea Europeana, garantie a apropierii decisive de momentul integrarii in sistemul de organizare al natiunilor dezvoltate ale Europei; - consolidarea statului de drept, conditie minimala pentru diminuarea coruptiei care afecteaza grav performantele multor sectoare de activitate din societate; - dezvoltarea proprietatii private si a unui cadru concurential liber in economie, masuri menite sa stimuleze atractivitatea pentru investitii si competitivitatea economica pe teritoriul tarii; - stimularea acumularii capitalului autohton, garantie a unei dezvoltari stabile si durabile si a prezentei Romaniei ca partener semnificativ in mediul de afaceri international; - promovarea unei fiscalitati stimulative pentru investitii, inclusiv pentru persoanele fizice; - scaderea impozitelor pana la valoarea care sa demotiveze afacerile din economia subterana; - combaterea saraciei, obiectiv care trebuie sa devina o prioritate strategica a politicilor guverna-mentale in actualul deceniu, avand in vedere efectele devastatoare ale saraciei masive din societatea romaneasca; - garantarea sanselor egale si a cresterii accesului la resurse publice, conditie pentru un sistem de dezvoltare a opotunitatilor indivi-duale si pentru o societate liberala, deschisa, efectiv democratica; - crearea de conditii atractive pentru mentinerea in tara a profesionistilor tineri, in a caror pregatire oricum statul a investit, din banul public, sume importante; - modernizarea educationala, tehnologica si de infrastructura a Romaniei, pe baza unor programe sectoriale specifice, fara de care nu putem aspira la statutul de membru al comunitatii natiunilor dezvoltate. Partidul National Liberal a fost in intreaga sa istorie, este in prezent si va ramane intotdeauna profund atasat interesului national al Romaniei, definind natiunea in sensul ei civic, ca proiect politic si ca expresie a solidaritatii cetatenilor romani. Liberalii apreciaza ca indeplinirea conditiilor economico-sociale de integrare in Uniunea Europeana si in NATO, componenta majora a interesului national, nu face necesara regandirea principiilor fundamentale de organizare a statalitatii Romaniei. De asemenea, consideram ca statul roman national si unitar nu este, in sine, o piedica in calea afirmarii libertatilor si potentialului creativ al nici unui individ si al nici unei comunitati locale. Modernizarea si dezvoltarea economica a tarii sunt solutiile liberale pentru disparitia definitiva a provocarilor, mai mult sau mai putin constiente, care apar in jurul chestiunii nationale. Paradigma democratiilor liberale, departe de a-si fi spus ultimul cuvant pe scena politica a tarilor dezvoltate, continua sa reprezinte laboratorul cel mai performant in privinta politicilor de asigurare a libertatilor umane, a competitivitatii si progresului tehnologic, a generarii de bunastare. Liberalii nu vor putea disocia niciodata chestiunea "interesului national" de ideea promovarii drepturilor, libertatilor si intereselor individuale ale cetatenilor care alcatuiesc natiunea. Statul de drept, egalitatea sanselor, dezvoltarea mediului de afaceri si stimularea acumularii de capital autohton reprezinta solutii viabile pentru iesirea Romaniei din starea de saracie si subdezvoltare, dar si componentele fundamentale ale discursului national liberal. Summitul Uniunii Europene de la Helsinki, din Decembrie 1999 (la care s-a decis invitarea Romaniei pentru inceperea negocierilor de aderare) reprezinta pana in prezent cel mai semnificativ pas in ceea ce priveste apropierea noastra de civilizatia occidentala globala. Apelul la natiunea civica, intemeiata in esenta pe angajarea cetatenilor si a comunitatilor locale, este cu atat mai actual cu cat doctrina drepturilor omului pune cetateanul, si nu statul, in prim-planul vietii publice. Asumarea politica, economica si culturala a proiectului national liberal deschide, in mod firesc, calea spre integrarea Romaniei in comunitatea natiunilor dezvoltate ale lumii. Modelul propus ofera tuturor cetatenilor romani sanse egale de acces la resursele societatii si un cadru optim de afirmare a optiunilor si intereselor proprii. INTERESUL NATIONAL IN VIZIUNE LIBERALA 1. De ce este necesara o relansare a dezbaterii asupra ideii de natiune? Care este ratiunea pentru care PNL este indreptatit sa lanseze asemenea dezbatere? Discursul despre natiune a fost confiscat, in ultima perioada, de partidele extremiste. Ideea nationala a capatat astfel conotatii negative, ea fiind asociata retoricii demagogice si nu actiunii politice rationale. Reflectia asupra ideii de "natiune" si a semnificatiei ei in momentul actual este, asadar, incremenita intr-o paradigma a extremismului, a sovinismului si autosuficientei. Nationalismul demagogic, un bumerang aruncat in multime menit sa aduca inapoi doar voturi, poate fi insa si o arma periculoasa, riscand sa ii loveasca frontal pe cei care l-au aruncat. Discursurile despre patrie rostite cu prea multa emfaza sunt la fel de suspecte ca pledoaria "familistilor" cu mai multe amante. Dragostea de tara se dovedeste, nu se rosteste. Acest tip de nationalism este caracterizat de apelul neincetat la "miturile tranzitiei", la temerile colective, la "irationalul" colectiv. Neputand oferi un proiect politic coerent - o veriga puternica menita sa sudeze comunitatea politica si sa stabileasca un tel comun, o certitudine asupra sensului vietuirii impreuna - adeptii acestui nationalism "corupt" cauta sa umple acest gol prin resuscitarea miturilor politice de factura nationalista. Regasim multe dintre aceste mituri in discursul nationalist-extremist actual, care invoca teme precum: varsta de aur, victimizarea, martiriul, tradarea, conspiratia, "patria in primejdie", enclavizarea. Vorbind despre adeptii acestui tip de nationalism, putem invoca aprecierile lui Jacek Kuron, care descriu si cazul Romaniei, nu numai al Poloniei: "criza cu care ne confruntam este, inainte de toate, o criza de idei - in momentul de fata ne lipsesc ideile universale de felul celor care mobilizeaza inimile si sufletele, de felul celor fara de care nu ar putea exista nici o civilizatie. Oare nu din acest motiv castiga teren in diferite parti ale globului ideile specificitatii sau nationalismului ori fundamenta-lismului religios?" PNL a redeschis dezbaterea asupra ideii nationale tocmai din dorinta racordarii natiunii romane, ca natiune civica, la acest tip de idei universale. Trebuie sa alungam fantoma miturilor si a nationalismului extremist din societatea romaneasca si sa oferim o idee rationala, moderna, liberala si europeana asupra a ceea ce inseamna natiunea romana. In contextul integrarii in Europa, reflectia asupra a ceea ce suntem este mai mult decat obligatorie. De aceea, idea nationala inceteaza sa fie monopolul unui anumit tip de partide - cele nationalist-extremiste - ea este o idee care trebuie sa insoteasca proiectul politic al fiecarui partid, indiferent de orientarea sa doctrinara. Acest lucru a fost inteles de liberali inca de la mijlocul secolului XIX. Vocabula de "national" din titulatura partidului nostru este dovada existentei, la nivelul doctrinei, a unei reflectii asupra chestiunii nationale. Astazi, PNL propune societatii romanesti o dezbatere asupra chestiunii nationale si a interesului national prin prisma valorilor liberale, a proiectului liberal, in toate dimensiunile sale. Intentia noastra este de a pune capat abordarii demagogice, etniciste, sovine despre natiune si de a reda spatiului public romanesc corpul de idei prin intermediul caruia se poate racorda la valorile europene. Documentul adoptat astazi: "Afirmarea interesului national in viziune liberala" este tocmai expresia acestei conceptii. Tot aceasta a fost intentia noastra atunci cand am lansat conceptul de "natiune civica", proiect politic al tuturor cetatenilor romani indiferent de apartenenta lor etnica, religioasa sau de alta natura. Romania trebuie privita ca o comunitate politica - creatie comuna a cetatenilor ei. Ceea ce caracterizeaza aceasta comunitate nu este apartenenta etnica, legaturile de sange sau unitatea de limba, ci vointa liber exprimata de a trai impreuna, de a fauri impreuna un spatiu politic. Aceasta conceptie asupra natiunii, de natura contractuala si rationala, ne desparte de orice tip de nationalism extremist. 2. Natiunea civica, valorile liberale si interesul national - conceptia liberala asupra interesului national, modul in care principiile si valorile liberale pot racorda Romania la contextul european actual Invocarea "interesului national" este foarte frecventa in discursul politic actual. Recurenta apelului la acest concept este atat de mare, incat el risca sa se goleasca de sens, asa cum s-a intamplat si cu alti termeni des utilizati in vocabularul tranzitiei. "Interesul national" face parte din retorica tranzitiei, dar ceea ce lipseste din aceasta invocare deseori patimasa este o definire a acestui concept. In lipsa acestei definiri, "interesul national" devine un artefact al clasei politice, realitatea care ii este corespondenta ramanand inca straina spatiului public. Dorim sa "reabilitam" acest concept, in aceeasi masura in care am facut-o in ceea ce priveste discursul despre natiune. Ce este "interesul national"? Care sunt "actorii" sai politici? Este el mai presus de interesul individual sau se subsumeaza acestuia? Este interesul national o realitate exterioara indivizilor, situata cu o treapta mai sus decat interesele lor? - iata cateva intrebari carora trebuie sa le raspunda orice incercare de definire a interesului national. Greseala cea mai frecventa care se comite atunci cand se vorbeste de "interesul national" este considerarea acestuia drept o entitate de sine statatoare, cu o viata independenta de cea a indivizilor care compun natiunea. Sunt ridicole partidele care incruciseaza sabiile in discursuri politice nationaliste, uitand ca adevarata miza a luptei este interesul national. Interesul national a devenit un slagar fals al acestui sezon electoral, cu prea multe cuvinte si fara armonie, care ii asurzeste pe oameni, singurii beneficiari legitimi ai acestei politici. Interesul national a fost aruncat in turnul de fildes ajungand un totem despre care vorbeste toata lumea, dar nimeni nu stie ce inseamna. El este adeseori invocat ca o meta-realitate, suma a intereselor individuale si mai mult decat atat. Asistam, tocmai din acest motiv, la o mistificare a acestui concept in asemenea masura incat el nu mai poate fi internalizat de subiectii carora el se adreseaza de fapt: cetatenii care compun natiunea. Interesul national devine acel "nepatruns" care, "patruns de sine insusi", "odihneste" deasupra destinelor noastre si in fata caruia orice demers rational de asumare devine parca sortit esecului. Acest demers de decuplare a "interesului national" de indivizii care compun corpul social serveste, in aceeasi masura ca si mistificarea ideii de "natiune", acelora care nu pot gandi politicul in termeni de constructie rationala, de proiect. Dorim sa punem capat acestei mistificari, afirmand cu toata taria ca "interesul national" nu este nimic mai mult decat suma intereselor individuale, a aspiratiilor de libertate si bunastare ale cetatenilor care compun natiunea. Aceasta este conceptia liberala despre interesul national, in deplin acord cu valorile care constituie nucleul liberalismului. Societatea politica - natiunea civica - este spatiul in care fiecare individ isi urmeaza propriile dorinte, interese, in care el gaseste raspuns aspiratiilor sale de libertate si de implinire individuala. "Fericirea publica" nu poate fi altceva decat fericirea tuturor cetatenilor luati ca indivizi, nu ca un corp social amorf, cu o viata separata de cea a fiintelor umane care il compun. Tot astfel, si interesul national trebuie subordonat intereselor particulare ale indivizilor, pentru ca el capata sens numai prin ei. Astfel vazut, "interesul national" este o consecinta a participarii indivizilor la crearea spatiului politic. In momentul in care cetatenii consimt, in mod liber, sa traiasca impreuna si sa faureasca o comunitate politica, ei o vor cladi pe baza unor norme menite sa le asigure implinirea aspiratiilor individuale. Aceasta viziune asupra spatiului politic, asupra natiunii si interesului national este caracteristica democratiilor liberale europene de astazi. In masura in care ne dorim ca Romania sa faca parte din Europa unita, trebuie ca viziunea asupra existentei noastre ca natiune sa fie in acord cu cea europeana, trebuie ca valorile si normele europene sa inceteze a ne mai fi straine. 3. Natiunea civica - unicul corp al democratiei O tentatie carora oamenii politici de astazi nu pot rezista este aceea de a specula, in orice fel, sentimentele de apartenenta ale indivizilor, fie ele nationale sau regionale. Exaltarea particularitatilor unor regiuni in raport cu celelalte a devenit un instrument prin care acestia nu urmaresc altceva decat sa atraga sprijin electoral. Desigur, nu se poate nega faptul ca fiecare regiune isi are specificul ei. Trebuie insa abandonata tendinta de a politiza aceasta chestiune care trebuie sa ramana pur culturala. Ca parte a contractului social fondator al natiunii romane, si ardelenii, si moldovenii, si oltenii, si evreii, si maghiarii sunt romani in aceeasi masura, pentru ca ei sunt cetateni ai Romaniei si abia apoi apartin unei etnii sau alteia, unei regiuni sau alteia. Natiunea romana ca natiune civica este unicul corp social al democratiei pe care o cladim impreuna, de comun acord. "Declaratia liberalilor de la Cluj", document adoptat astazi, afirma acest lucru. In virtutea principiilor pe care le imbratiseaza, liberalii nu pot fi de acord cu tendinta actuala, manifestata de unele dintre partidele politice, de a specula cu indaratnicie diferentele de natura etnica sau chiar de apartenenta regionala dintre indivizi. Consideram ca ele nu sunt altceva decat proba unui politicianism ieftin, care incearca sa isi ascunda defectele in spatele unei vanatori de vrajitoare: este vorba, in primul rand, de marele defect de a nu putea oferi indivizilor un raspuns limpede si responsabil fata de asteptarile lor. Consideram ca este timpul ca politica romaneasca sa renunte la a mai inventa "dusmanul". Ea trebuie sa devina o politica rationala, a raspunsurilor si solutiilor. Un bun exemplu in acest sens este "Manifestul pentru Transilvania" elaborat de ministrul de interne Ioan Rus. Instalati comod la guvernare, liderii PSD se arata neputinciosi cand este vorba de a oferi solutii unor probleme reale si isi ascund neputinta inventand altele noi, pe care le dezamorseaza apoi ca prin farmec. PSD se insala amarnic daca crede cumva ca prin elaborarea de "manifeste social-democrate" pentru Transilvania isi dovedeste atasamentul fata de reforma politica si economica pe care a promis ca o va realiza. Inducand ideea slabirii autoritatii statului intr-o zona a Romaniei, PSD nu reuseste altceva decat o deplasare cinica a miezului dezbaterii publice catre false probleme. Intreaga "disputa" referitoare la pretinsele probleme din Ardeal nu este decat rodul unor conceptii retrograde asupra natiunii si cetateniei, ceea ce dovedeste ca guvernantii sunt inca departe de a fi inteles esenta valorilor democratiilor europene. 4. Regionalizarea, descentra-lizarea, subsidiaritatea si principiile democratice O alta polemica prezenta in momentul actual in spatiul romanesc este cea legata de regionalizare. Recentul "Memorandum de la Cluj" propune introducerea unui alt tip de organizare administrativa si politica - pe regiuni -, motivand ca ea ar fi favorabila consolidarii guvernarii democratice. Ceea ce s-ar obtine insa, in urma unui asemenea demers, ar fi fragmentarea artificiala a corpului social, accentuarea apartenentelor de natura regionala in defavoarea ideii de cetatenie. Chiar daca ideea de la care se porneste - cea a democratiei participative pe un teritoriu restrans - poate parea drept generoasa si liberala, va exista un "efect pervers" ce ar putea genera consecinte destul de grave. Privilegierea apartenen-telor regionale ar putea da nastere, asa cum s-a intamplat in cazul discursului despre natiune, unui nou val de speculatii privind frustrarile si temerile colective. In momentul actual, trebuie sa intelegem in primul rand si in primul rand ca suntem cu totii, in aceeasi masura, cetateni romani inainte de a fi ardeleni, moldoveni, munteni sau banateni. Institutionalizarea acestor fragmen-tari care, in fapt, exista deja nu ar insemna decat o provocare in plus la adresa irationalului colectiv. Consolidarea democratiei nu se realizeaza in acest fel. Cred ca este momentul sa depasim nivelul formal al dezbaterii despre democratie si sa ne aplecam asupra unor chestiuni de fond. Pentru Romania, nu regionalizarea este solutia, ci distrugerea definitiva a centralismului ca filosofie a aplicarii deciziei. Ceea ce trebuie sa facem, pentru a consolida democratia romaneasca, este sa intelegem principiile descentralizarii si ale subsidiaritatii, sa depasim nivelul declaratiilor de intentii in ceea ce priveste aceste principii. Daca aceste lucruri vor fi intelese si aplicate in Romania asa cum sunt ele aplicate in statele Uniunii Europene, fie ele federale sau nu, atunci regionalizarea va aparea ca o chestiune mai curand formala, care nu va aduce nimic nou la nivelul consecintelor practice. 5. Concluzie: ideea nationala si integrarea europeana "Declaratia de la Cluj" afirma, asadar, convingerea ferma a liberalilor ca, atata vreme cat o parte a clasei politice romanesti va continua sa fragmenteze, in mod artificial, corpul social, pentru a-i sluji intereselor electorale, miza dezbaterii asupra ideii nationale in contextul integrarii europene nu are sanse sa fie corect inteleasa. Liberalii considera ca transferarea in planul politicii a diferentelor etnice, regionale sau de alta natura dintre cetateni este menita a deturna politicul de la sensul sau real: acela de a construi solutii. Integrarea europeana, racordarea la valorile democratiilor liberale occidentale inseamna in primul rand definirea noastra ca cetateni ai Romaniei, indiferent de apartenenta etnica, religioasa etc. si ca viitori cetateni ai Europei unite. Conceperea natiunii romane ca natiune civica raspunde acestei cerinte. Europa unita va fi una in care fiecare majoritate va sfarsi prin a fi o minoritate, de aceea singura legatura care ii va tine impreuna pe cetatenii diferitelor natiuni este vointa de a participa, cu totii, la un proiect politic. De aceea, liberalii sunt adeptii mentinerii diferentelor la nivel cultural, transpunerea lor in plan politic nefiind justificata decat prin interese conjuncturale, de ordin partizan. "Declaratia de la Cluj" este sinteza conceptiei liberale despre natiune si interesul national, ea vine ca o alternativa la proiectul etnic despre natiune, tot mai prezent in discursul public de astazi. Valeriu Stoica, Presedinte al Partidului National Liberal