Acord asupra dreptului de a nu fi de acord

La doua zile dupa atentatele din 11 septembrie, un editorial din Le Monde proclama: "Suntem cu totii americani", parafrazand faimoasa expresie a presedintelui Kennedy, rostita la Berlinul impartit in

La doua zile dupa atentatele din 11 septembrie, un editorial din Le Monde proclama: "Suntem cu totii americani", parafrazand faimoasa expresie a presedintelui Kennedy, rostita la Berlinul impartit in doua: "Si eu sunt berlinez". Pentru o tara ca Franta, pe care nu o da dragostea afara din casa pentru americani, era un gest neobisnuit, reflectand solidaritatea instinctiva a Europei cu America greu lovita de terorism. Reamintind acest lucru intr-un comentariu consacrat relatiilor dintre SUA si aliatii lor europeni, BBC considera ca, la sapte luni de la tragedia de la World Trade Center, aceste relatii par a se fi racit considerabil. Este ceea ce a reiesit cu prisosinta si in urma summit-ului anual SUA - Uniunea Europeana, care s-a desfasurat joi la Washington. Initial, presedintele Bush rezervase... 20 de minute pentru convorbirile cu presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, si cu Jose Maria Aznar, primul-ministru al Spaniei, tara care detine presedintia, prin rotatie, a Uniunii Europene. Pana la urma se pare, insa, ca, facand exces de generozitate, seful Casei Albe a mai prelungit cu ceva intalnirea. "In momentul de fata, liderii SUA si ai UE au prea putine lucruri sa-si spuna unii altora", comenteaza sec Berliner Zeitung. Intr-adevar, dupa cum nota BBC in comentariul amintit mai sus, dupa evenimentele din 11 septembrie, europenii au sperat in "inaugurarea unei ere noi in politica externa a SUA - o politica deschisa spre multilateralism in loc de a fi unilaterala, o politica umila si nu aroganta, rabdatoare si nu impacientata, punand accentul pe diplomatie si nu pe puterea militara". Cat priveste pe americani, in ochii lor Uniunea Europeana este, dupa cum scrie Berliner Zeitung, "un grup de state cu o moneda mai degraba fragila si cu armament invechit, ai caror lideri se caracterizeaza prin slabiciunea convingerilor si deciziilor". Reprosuri reciproce, oglindite si in putinatatea rezultatelor reuniunii de la Washington, punand in evidenta caracterul ei mai mult formal. Multumindu-se cu generalitati, cele doua parti si-au exprimat dorinta comuna a crearii unui stat palestinian independent si a incetarii ocupatiei israeliene si au staruit asupra necesitatii de a se continua lupta impotriva terorismului. Dincolo de aceasta insa, au ramas pe tapet divergentele in privinta Irakului, UE opunandu-se in continuare proiectelor militare americane impotriva regimului de la Bagdad. Europenii isi mentin, de asemenea, rezervele asupra sistemului antiracheta preconizat de administratia Bush. Pe de alta parte, americanii sunt profund nemultumiti de ceea ce socotesc a fi cheltuielile in scopuri militare cu totul insuficiente ale tarilor UE, care, la un loc, reprezinta mai putin de 50 la suta din bugetul militar al SUA. Comertul constituie alt motiv de disensiuni. SUA sunt cel mai important partener al UE si invers, totalul schimburilor comerciale ridicandu-se anul trecut la fabuloasa suma de 557,1 miliarde dolari. Recenta masura a administratiei americane de a impune taxe prohibitive asupra importurilor de otel, pentru protejarea industriei siderurgice nationale, a agitat, insa, puternic spiritele, provocand indignare in capitalele europene, care ameninta cu represalii. Nu e de mirare ca principala concluzie pe care o trage presa internationala pe marginea summit-ului este rezumata in clasica expresie: acord asupra dreptului de a nu fi de acord.