220 de şefi ai închisorilor comuniste, acuzaţi de genocid

Aflaţi la vârsta senectuţii, majoritatea celor anchetaţi nu vor mai fi în viaţă pentru a-şi afla sentinţa Mii de victime. Sute de făptuitori. Ani lungi de anchete şi tone de dosare.

Aflaţi la vârsta senectuţii, majoritatea celor anchetaţi nu vor mai fi în viaţă pentru a-şi afla sentinţa

Mii de victime. Sute de făptuitori. Ani lungi de anchete şi tone de dosare. Asta va însemna procesul comunismului. O nouă plângere penală depusă în faţa procurorilor militari vizează nu mai puţin de 220 de foşti şefi de penitenciare. Tot atâţia posibili torţionari. Lotul celor 220 este primul care ar putea fi judecat pentru faptele lor din regimul epocii de aur şi, dat fiind faptul că nu întâlnim nume sonore ale politicii comuniste, este posibil să asistăm şi la condamnări.

Azi, în strada Matei Voievod, la ora 12.00, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR) va ţine o conferinţă de presă în care se va anunţa depunerea unei sesizări penale împotriva a 220 de foşti comandanţi ai închisorilor comuniste. În afară de această nouă sesizare, la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul General şi la Parchetul Curţii Militare de Apel, se mai află alte zeci de plângeri cu dosare în diverse faze de anchetă. Dincolo de complexitatea demersului, anchetatorii se confruntă cu două mari probleme: lipsa unei legislaţii adecvate şi, mai ales, lipsa timpului. Făptuitorii sunt în vârstă…

Crime identificate, procurori sesizaţi

Misiunea IICCR a fost consfinţită, în decembrie 2005, printr-o Hotărâre de Guvern (HG 1724/21.12.05), care abilita IICCR să efectueze investigaţii cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist din România şi să sesizeze organele în drept atunci când identifică astfel de crime şi abuzuri. În conformitate cu misiunea sa, IICCR a depus o sesizare penală împotriva a 220 de foşti comandanţi de penitenciare, colonii şi lagăre de muncă în care au fost încarceraţi, în perioada comunistă, deţinuţii politici. Cele 220 de persoane au fost identificate de către experţii Institutului în Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. "IICCR a depus această sesizare penală în baza legii în care funcţionează şi care ne obligă să identificăm persoanele care, în timpul regimului comunist, au încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sub orice formă, chiar şi ale celor care erau deja deţinuţi politici. Considerăm că deţinuţii politici au îndurat tratamente inumane în închisorile unde au fost încarceraţi, iar aceste fapte represive au constituit un fenomen la nivelul întregii ţări. De aceea, IICCR îi acuză pe aceştia de genocid", ne-a declarat, în exclusivitate, Stejărel Olaru, directorul adjunct al IICCR.

O mie de dosare în lucru

Procurorul general Mihai Popov, de la Parchetul Curţii Militare de Apel, este unul dintre magistraţii coordonatori ai anchetelor privind crimele comunismului. "Noi am avut un dosar care-l privea iniţial pe colonelul Crăciun, pe care l-am trimis în judecată, în urmă cu 7-8 ani. Prima dată s-a dat o soluţie de NUP, nu vreau să spun de către cine.

Eu am infirmat soluţia şi, ca urmare a cercetărilor, acest Crăciun, care între timp a fost şi decorat pentru merite deosebite (de Ion Iliescu), a fost trimis în judecată. Au trecut anii, Crăciun, ajuns deja în instanţă, a murit în timpul procesului. După 2-3 ani, am primit o plângere a Federaţiei Fosţilor Deţinuţi Politici şi Luptători Anticomunişti, care solicitau continuarea cercetărilor. Am creat un număr de dosare în jurul deceselor unor persoane ale căror date ne-au fost comunicate, persoane care au fost ucise în diferite împrejurări, începând cu perioada '46, cam până prin '64: în detenţie, în anchetă, în timpul luptei, în puşcărie şi aşa mai departe. Aşa am ajuns să înregistrăm un număr de peste 1.000 de dosare. E adevărat că forţele mele sunt slabe, dar cred că facem faţă. (…) La mine există un număr de 760 de comandanţi de puşcării. Dar nu-i poţi numi făptuitori pe toţi. Deocamdată nu ştim, nu am constituit <> fiecăruia, unii au fost mai duri, mai abuzivi şi alţii mai toleranţi", ne-a declarat, în exclusivitate, colonelul Mihai Popov.

Un procuror acuză

Investigarea crimelor comunismului este o misiune nobilă, cu condiţia să nu fie o luptă cu morile de vânt. Or, deja există piedici. Procurorul Mihai Popov "acuză": "Problema este că infracţiunea de rele tratamente a fost introdusă după "60. Şi atunci se pune problema aplicării legii penale mai favorabile. Or, în aceste condiţii, dacă stabilim punct cu punct vinovăţiile, avem o mare problemă în plan legislativ. Problemă care face obiectul a două comisii: Comisia domnului Stejărel Olaru şi cealaltă comisie, la nivel de preşedinţie (n.r. - Comisia Tismăneanu). Şi aici trebuie stabilit dacă şi în ce măsură parlamentul agreează o legislaţie în genul statului polonez, care, după căderea regimului comunist, a scos aceste fapte în afara termenului de prescripţie. Ştiu că ambele comisii lucrează pentru un proiect de act normativ", mai spune procurorul Popov, care crede că parlamentul trebuie să ţină cont de "modelul polonez".

Cei care au comandat crimele sunt liberi!

La Secţia Parchetelor Militare din Parchetul General, structură judiciară condusă de generalul magistrat Dan Voinea, există deja un dosar penal al crimelor comunismului. Un dosar început în 29 iunie 2006, de ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, patronii spirituali ai puşcăriilor. Un dosar în care, rând pe rând, au depus plângeri Cicerone Ioaniţiu, de la New York, Ioan Roşca, din Canada, Traian Popescu, Gheorghe Jijie din Bucureşti şi mulţi, mulţi alţii. În afară de aceste plângeri, generalul Voinea a înregistrat şi plângerile depuse de cele două mari comisii de cercetare a crimelor comunismului: Comisia Tismăneanu (de la Palatul Cotroceni) şi Comisia "Oprea-Olaru" (de la Palatul Victoria). Una peste alta, marele dosar al crimelor comunismului aflat la SPM va viza pe comandatarii crimelor, pe şefii torţionarilor, cei care acum au grade de la colonel în sus. Şi, nu în ultimul rând, pe şefii comunişti care au patronat aceste crime.

Plângerea mea este foarte vastă. În afară de cazul meu, care am fost închis la Jilava, Ajud, Gherla şi în alte părţi, am mai făcut declaraţii şi despre fapte dezgropate de mine
Gheorghe Jijie

Foştii deţinuţi au depus plângeri penale

Mărturiile despre crimele din închisorile comuniste sunt cutremurătoare. Una dintre ele a fost făcută de Gheorghe Jijie, care a şi depus plângere penală. A făcut 10 ani de puşcărie politică. "Plângerea mea este foarte vastă. În afară de cazul meu, care am fost închis la Jilava, Ajud, Gherla şi în alte părţi, am mai făcut declaraţii şi despre fapte dezgropate de mine. De exemplu, am declarat despre nişte oameni care au fost împuşcaţi de Securitatea de la Cluj, pe stradă, lângă o cale ferată. Şi despre un cetăţean, Potra, care atunci era un copil şi a fost pus să-şi sape aşa-zisa groapă. După ce au fost împuşcaţi, ei au fost îngropaţi în acea groapă(…) Eu am fost închis 13 ani: în 1948, după ce am fost condamnat la 10 ani închisoare şi, pentru că nu am vrut să colaborez cu Securitatea, am mai primit trei ani. Pe care i-am executat", declară Gheorghe Jijie, unul dintre sutele de foste victime ale regimului comunist.

Se lucrează la anularea amnistierilor

În toamna anului trecut, prin intermediul ziarului "Adevărul", Andrei Ursu, fiul disidentului anticomunist Gheorghe Ursu, ucis în tortură în beciurile Securităţii, în anii "80, a propus o soluţie pentru ieşirea din impasul judiciar care-i împiedică pe anchetatori să-i cerceteze şi să-i pedepsească pe foştii torţionari. Soluţia propusă de Andrei Ursu: abrogarea decretului lui Ceauşescu cu privire la abuzurile şi crimele politice. Propunerea a fost însuşită deja de Comisia Tismăneanu. În prezent, Comisia Tismăneanu face demersuri pentru o lege care să cuprindă şi această soluţie: a înlăturării efectelor decretului lui Ceauşescu care amnistiază "toate infracţiunile pentru care s-a aplicat pedeapsa cu închisoarea până la 10 ani inclusiv" şi reduce la jumătate "pedepsele cu închisoare mai mari de 10 ani".