2003 - an de cumpana pentru economia mondiala

Daca omenirea nu va avea un dram de noroc, "2003 va fi cel mai prost an pentru economia mondiala dupa 1945". Aprecierea apartine analistilor de la grupul francez "L'Expansion" si se bazeaza pe

Daca omenirea nu va avea un dram de noroc, "2003 va fi cel mai prost an pentru economia mondiala dupa 1945". Aprecierea apartine analistilor de la grupul francez "L'Expansion" si se bazeaza pe constatarea ca nici o tara sau regiune nu are sanse sa cunoasca in urmatoarele 12 luni un progres suficient de puternic pentru a putea trage dupa ea restul lumii. In acelasi interval, comertul mondial se asteapta sa stagneze. Daca asa vor sta lucrurile, in primii trei ani ai secolului XXI, schimburile economice internationale vor avansa mai putin ca niciodata in perioada postbelica. Toate privirile sunt atintite spre Statele Unite, de performantele carora depind mult perspectivele economiei mondiale. Dar incertitudinile legate de situatia geopolitica reprezinta "o bariera formidabila" in calea noilor investitii si a relansarii economice, avertiza zilele trecute cel mai ascultat bancher din America, Alan Greenspan, presedintele Rezervelor Federale, care facea astfel aluzie la riscurile unui razboi in Irak. Intr-adevar, un al doilea conflict militar in Golf va apasa mult mai greu decat primul asupra Statelor Unite. In 1991, contribuabilii americani au suportat numai 12% din costul razboiului. Restul a fost finantat de mai multe tari, printre care s-au aflat Arabia Saudita, Kuweit, Germania si Japonia. Astazi, putine state sunt dispuse sa imparta nota de plata cu americanii, care stau mai rau ca oricand cu finantele publice. Aproape toate cele 50 de state americane au bugetele pe rosu, iar deficitele lor cumulate sunt estimate la multe zeci de miliarde. In California, stat care, singur, reprezinta a cincea sau a sasea putere economica a lumii, guvernul local a anuntat masuri draconice de austeritate pentru a face fata unui deficit care ar putea sa se ridice la 25 miliarde de dolari in urmatoarele 18 luni. Nici celelalte state nu stau cu bratele incrucisate. Cresterea impozitelor si reducerea cheltuielilor publice cu sanatatea si invatamantul sunt pretutindeni la ordinea zilei. Ambele masuri vor restrange consumul, care reprezinta doua treimi din PIB-ul american, de peste 10.000 miliarde de dolari. Slabirea principalului motor al cresterii va face si mai dificila decolarea economiei americane. Marea problema pentru economia mondiala nu este atat ceea ce se va intampla in Statele Unite, cat ceea ce nu se va intampla in Europa si Japonia. Cresterea lenta care se anticipeaza si pentru 2003 in SUA face din relansarea altor economii puternice o problema cruciala. Economia zonei euro nu da insa nici un semn menit sa prevesteasca accelerarea cresterii, care, anul trecut, a fost practic nula. Comisia Europeana nu exclude chiar o reducere a PIB in primul trimestru 2003. Situatia dificila in care se afla zona euro se datoreste performantelor slabe ale Germaniei, prima putere economica a Europei. De mai bine de un an, economia germana bate pasul pe loc. Lancezeala economica a lasat bugetul fara bani. Deficitul finantelor publice a sarit, in 2002, mult peste nivelul maxim admis de Pactul de Stabilitate, care este liantul economiilor din zona euro. Masurile de reducere a deficitului bugetar anuntate de Berlin vor amana si mai mult momentul relansarii economiei germane. La vechile griji s-au adaugat in ultima vreme altele noi. Un eventual razboi in Irak "ar dauna economiei mondiale", declara la sfarsitul anului trecut guvernatorul Bancii Centrale Europene, Wim Duisenberg, care se referea indeosebi la implicatiile conflictului asupra pretului petrolului. Multi specialisti se tem ca pretul barilului de titei, care se situeaza deja la cel mai inalt nivel de dupa evenimentele sangeroase de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite, ar putea sa se dubleze in cazul inceperii ostilitatilor, ceea ce ar avea grave consecinte asupra economiilor europene, puternic dependente de importurile de petrol din zona Golfului. Daca Europa nu are sanse sa joace rolul de locomotiva a economiei mondiale, cu atat mai putin se poate miza pe Japonia, a carei economie stagneaza de peste un deceniu. Japonia nu poate sa scoata capul din apa datorita creditelor neperformante, care se ridica la suma astronomica de 360 miliarde de dolari. Mentinerea in picioare a sistemului bancar cu ajutorul banului public a dus la deficite bugetare foarte mari, care in ultimii trei ani n-au scazut sub 8% din PIB. Derapajul bugetar si uriasa datorie publica, de 140% din PIB, sunt problemele cele mai grave ale Japoniei, a caror solutionare nu mai poate fi amanata. Dupa un an 2002 cu o crestere zero si o cadere a Bursei din Tokio la cel mai scazut nivel din ultimii 19 ani, guvernul nipon a anuntat pentru 2003 masuri dure de asanare a economiei, care vor impinge multe intreprinderi in faliment, fapt ce ar putea antrena Japonia intr-o criza si mai profunda. Din actualul marasm nu se poate deci iesi decat prin politici orientate catre reducerea incertitudinilor si cresterea increderii pietelor in posibilitatile de redresare rapida a economiei mondiale. Daca complicatiile generate de un razboi in Golf vor fi limitate la primul trimestru 2003, cum se asteapta in cercurile de afaceri din Occident, o restabilire a increderii ar putea deschide cale unei cresteri sustinute inca din primele luni ale anului viitor.