Un antibiotic folosit frecvent în caz de tuse şi de sinuzită este ineficient

Românii iau cele mai multe antibiotice fără reţetă din toată Europa FOTO: Shutterstock

Unul dintre cele mai utilizate antibiotice pentru tratarea infecţiilor de sezon, localizate la nivelul gâtului, sinusurilor, dar şi pentru tuse nu este cu nimic mai bun decât tratamentele placebo, susţin oamenii de ştiinţă.

Medicii atrag atenţia de multă vreme că antibioticele sunt ineficiente în caz de răceală şi de gripă, fiindcă acestea sunt infecţii cu virusuri, iar antibioticele au fost create pentru a combate infecţiile bacteriene. Dar se pare că unele antibiotice nu se dovedesc eficiente nici în afecţiuni bacteriene. Este cazul antibioticului amoxicilină, pe care mulţi dintre noi îl au în casă pentru infecţiile frecvente iarna, dar care nu are niciun efect în sinuzită, în infecţiile respiratorii cu streptococ şi în tusea persistentă, după cum arată un studiu recent.

Cercetătorii de la Universitatea Southampton, din Marea Britanie, au pus sub observaţie peste 2.000 de persoane de peste 18 ani din mai multe ţări europene, care prezentau infecţii respiratorii şi tuse persistentă, dar fără a fi diagnosticate cu pneumonie. Jumătate din voluntari au primit amoxicilină, iar cealaltă jumătate – un placebo. Ambele grupuri au fost instruite să ia tratamentul de trei ori pe zi, timp de şapte zile.

La finalul perioadei de tratament, participanţii au completat chestionare privind manifestările lor, de la tuse, secreţii, dureri de cap, stare generală proastă, până la eventualele efecte adverse ale medicamentului, cum ar fi diaree, erupţii cutanate şi stare de greaţă.

Specialiştii au constatat că atât severitatea, cât şi durata simptomelor afecţiunilor respiratorii erau similare şi în cazul grupului care a primit amoxicilină, şi în cel al voluntarilor din grupul de control, care au primit placebo. Singurul efect benefic al amoxicilinei, dar nesemnificativ din punct de vedere statistic, a fost prevenirea mai bună a complicaţiilor, comparativ cu placebo.

Rezultatul descurajator a fost valabil şi în cazul persoanelor de peste 60 de ani, despre care se credea că răspund mai bine la tratamentul antibiotic în cazul unor astfel de infecţii.

Efecte adverse notabile

Potrivit specialiştilor, amoxicilina nu doar că nu aduce beneficii în cazul infecţiilor respiratorii, ci, în plus, provoacă simptome neplăcute suplimentare. Principalele efecte adverse ale administrării acestui antibiotic, din familia penicilinei, sunt tulburările digestive, urticaria şi starea de vomă.

„Rezultatele acestui studiu ar trebui să-i descurajeze pe medici să recomande amoxicilina în atât de multe cazuri“, comenta specialistul Philipp Scuetz, de la Kantonsspital Aarau, din Elveţia, în publicaţia „The Lancet Infectious Diseases“.

Românii, mari consumatori de antibiotice

România este pe primul loc în Europa la consumul de antibiotice fără reţetă, arată un studiu publicat la începutul acestui an în revista medicală „The Lancet“. Acest lucru este cu atât mai periculos cu cât la noi în ţară a crescut îngrijorător numărul bacteriilor rezistente la antibiotice.