Stilul de viaţă modern dereglează ceasul intern
0
Fiecare parte a corpului nostru este „programată“ genetic să funcţioneze la maximum în anumite intervale şi să se „odihnească“ în restul timpului. Abaterile repetate de la acest program pot duce la tulburări serioase, de tipul obezităţii şi diabetului, atrag atenţia medicii.
De-a lungul celor 24 de ore ale unei zile, în corp se produc modificări la toate nivelurile, care ne influenţează inclusiv modul de a gândi, de a reacţiona şi comportamentul. Aceste modificări se repetă ciclic, de la o zi la alta şi sunt încadrate de medici sub denumirea de ritm circadian.
Ele sunt controlate însă, intern, de un ceas din creier, localizat mai precis în hipotalamus, într-o zonă numită nucleu suprachiasmatic.
„Ceasul biologic este reprezentat de o serie de grupuri neuronale care au proprietatea de a se activa într-o manieră spontană şi ritmică. Ele sunt implicate în controlul glandelor endocrine şi al secreţiei hormonale, în controlul atât al funcţiilor nervoase răspunzătoare de controlul nervos al funcţiei organelor şi ţesuturilor, cât şi al celor superioare şi de adaptare la variaţiile mediului înconjurător", explică cercetătorul în neuroştiinţe Radu Braga, de la Universitatea de Medicină „Carol Davila" din Bucureşti.
petrecem prea mult timp la serviciu
Ceasul biologic se reglează singur, funcţionarea lui fiind determinată genetic. Aşa se explică de ce, de exemplu, unele persoane au nevoie doar de cinci ore de somn pe noapte, în timp ce altele pot dormi şi opt ore şi tot nu se simt odihnite.
Noi nu putem interveni pentru a-i schimba modul de funcţionare, însă prin obiceiurile noastre nesănătoase îl putem deregla. „Ceasul se reglează singur, după natură (n. r. - în funcţie de lumina naturală, de factorii de mediu etc.). Dacă nu îl lăsăm să se regleze, se poate strica", atrage atenţia dr. Radu Braga. O astfel de situaţie este cea în care călătorim în zone cu alt fus orar: din cauza desincronizării dintre ceasul biologic şi ora locală, apar tulburări organice şi de comportament, cunoscute sub denumirea de jet lag.
Acelaşi lucru se întâmplă însă şi în cazul multora dintre angajaţii moderni, arată studiile recente. De altfel, persoanele cu un loc de muncă solicitant, care stau mereu peste program şi care sar peste pauzele de masă prezintă tulburări specifice jet lag-ului. De aceea, oamenii de ştiinţă germani de la Universitatea din München au încadrat simptomele date de suprasolicitarea la serviciu sub denumirea de jet lag social.
În cazul acestor persoane, orele de masă şi de somn nu mai corespund cu cele pe care le cere ceasul biologic. Suferi de jet lag social dacă te simţi permanent obosit sau chiar extenuat, ai stare de somnolenţă la serviciu, dureri de cap, tulburări de somn sau chiar insomnii, eşti deseori dezorientat şi irascibil, ai probleme digestive (diaree sau constipaţie) şi chiar ai manifestări depresive.
„Societatea modernă respectă tot mai puţin cerinţele ceasului biologic. Astfel, de multe ori, ceea ce ne cere şeful, la serviciu, intră în contradicţie cu ceea ce ne dictează ceasul biologic (să mâncăm, să dormim etc.)", precizează medicul Till Roenneberg, coordonatorul studiului german.
Ca să rezistăm ritmului alert de la serviciu, apelăm la aşa-zisele ajutoare, de tipul cafelei, ţigărilor şi alcoolului. Acestea sunt, de fapt, cele care ne asigură, mai degrabă, drumul către oboseală cronică, diabet de tip 2 şi obezitate, sunt de părere specialiştii.
Este influenţat de lumină
Lumina naturală are un rol important în reglarea ceasului biologic. Astfel, în zilele înnorate şi ploioase, când nivelul de lumină este redus, suntem somnolenţi şi mohorâţi. Tot de succesiunea lumină-întuneric depinde şi funcţionarea unor hormoni. „Un astfel de hormon este melatonina, sintetizată la nivelul glandei pineale (structură a epitalamusului). Melatonina poate influenţa ritmul circadian, dar are şi rol în reglarea organelor reproducătoare şi în debutul pubertăţii. Lumina inhibă sinteza de melatonină", precizează medicul specialist endocrinolog Ana Maria Mihai de la Spitalul Militar Central „Carol Davila" din Bucureşti.
Totuşi, studiile realizate de-a lungul timpului au dovedit că expunerea la lumină nu este indispensabilă în reglarea ceasului intern.
„S-a dovedit că celulele din hipotalamus sunt independente de lumină, fiind în stare să ne asigure o ritmicitate zi-noapte şi în absenţa luminii. Ciclicitatea nu este însă de 24 de ore, ci de aproape 25. Însă, în prezenţa luminii, ceasul nostru intern se resetează pe 24 de ore", subliniază cercetătorul în neuroştiinţe Radu Braga.
20.000 de celule nervoase alcătuiesc ceasul biologic din creier.
Ce ar trebui să faci
Nu te trezi dimineaţa cu ajutorul ceasului deşteptător! Specialiştii spun că ar trebui să ne lăsăm ceasul intern să ne trezească, fiindcă doar astfel ne asigurăm că organismul s-a odihnit suficient.
- Ia micul dejun până în ora 9.00! Stomacul funcţionează la capacitate maximă dimineaţa între orele 7.00 şi 9.00.
- Ritmul circadian suferă modificări pe măsură ce înaintăm în vârstă. Astfel, copiii au nevoie de mai mult somn, la fel şi vârstnicii, în timp ce adolescenţii şi adulţii tineri simt nevoia să doarmă mai puţin.
- Culcă-te, pe cât posibil, în fiecare seară la aceeaşi oră, fiindcă astfel îţi reglezi atât somnul, cât şi ceasul biologic!
Se încarcă comentariile...
