Sistemul de sănătate, în burnout. Epuizarea fizică și emoțională macină cadrele medicale STUDIU

Un studiu realizat de Colegiul Medicilor împreună cu Facultatea de Sociologie a Universității București relevă o realitate îngrijorătoare: 32% dintre medici au un risc crescut de epuizare, iar 52% au un risc mediu.

Medicii de la ATI au un risc mare de epuizare Foto: Arhivă

Sindromul de burnout este o problemă tot mai răspândită în sistemul de sănătate, potrivit sursei mai sus citate. Epuizarea fizică, emoțională și mentală a medicilor este determinată de sarcinile excesive, presiunea timpului, încărcătura emoțională, lipsa resurselor, relațiile dificile cu pacienții, birocrația excesivă la care se adaugă lipsa recunoașterii.

Procente importante de medici acuză oboseala cronică, insomnia, depresia, anxietatea, scăderea imunității, problemele digestive și tulburările cognitive.

”Burnout-ul în rândul cadrelor medicale poate avea consecințe grave asupra sistemului de sănătate. Absenteismul, fluctuația personalului, erorile medicale și scăderea satisfacției profesionale pot afecta eficiența și calitatea serviciilor medicale”, potrivit studiului Colegiului Medicilor.

Astfel, 36% dintre medici înregistrează scoruri mari care orientează către un risc crescut de burnout, iar 52%, scoruri medii. Doar 12% dintre cei peste 55.000 de medici din România înregistrează un scor scăzut.

”Proporția medicilor femei care au ȋnregistrat scoruri care se ȋncadrează ȋn cele două paliere de risc mare pentru burnout a fost semnificativ mai mare decât cel raportat ȋn cazul bărbaților medici: 38% versus 31%”, potrivit aceleiași surse.

Ȋn funcție de categoriile de vârstă, pentru cei peste 50 de ani, procentele sunt de 32% (medicii din categoria 50-64 de ani), respectiv 15% (pentru cei cu vârste de peste 65 de ani). Cu alte cuvinte, ȋnaintarea ȋn vârstă şi câştigarea de experiență profesională reprezintă un factor de ameliorare pentru riscul de a dezvolta burnout.

Riscul cel mai mare (38%) s-a ȋnregistrat ȋn regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia Valori mai reduse față de medie au fost raportate ȋn regiunea Vest (32%).

Dintre specialități, medici de ATI sunt în topul epuizării cu 54%, urmați de cei de la Oncologie, cu 53% și Pediatrie-interne, cu 43%.

Intenția de migrație externă

31,5% dintre medicii bărbați au răspuns ”probabil, da” la intenția de a pleca la muncă afară și 25,9%, medicii femei. ”Sigur, da” au răspuns 8,4% dintre medicii bărbați întrebați și 5,2% dintre medicii femei.

57, 5% dintre medicii sub 35 de ani au afirmat pozitiv o intenție probabilă (40,3%) sau una sigură (17,2%) de a migra.

Intenția declarată de a migra scade odată cu vârsta medicului, mai arată studiul.

Cea mai mare intenție de a migra s-a înregistrat ȋn rândul medicilor din Regiunea Bucureşti-Ilfov (30,4%) şi Regiunea Sud-Est (29,6%), apoi, cu cifre mai scăzute, dar similare, Regiunea Nord-Vest (28,1%) şi Regiunea Nord-Est (28,2%).

Corpul profesional medical cel mai stabil, din perspectiva intenției declarate de a migra, se află ȋn Regiunea Vest; aici s-a înregistrat valoarea minimă a indicatorului, 22,2%.

Cele mai vulnerabile specialități sunt din grupele: ATI (39,2%), Oncologice (39%) şi Chirurgie generală (35,2%). Cele mai mici procente s-au ȋnregistrat ȋn cazul grupelor: Medicină de Familie (16,4%) şi Sănătate publică (17,8%).

Pentru medicii sub 35 de ani, principalele motive de plecare sunt condițiile directe de practică – infrastructura sistemului sanitar românesc (24%); oportunitățile de formare profesională sau cercetare – infrastructură, facilități, tehnologie; fonduri disponibile ȋn străinătate (23%).

Medicii între 36 și 49 de ani invocă, la rândul lor, condițiile directe de practică – infrastructura sistemului sanitar românesc (18%); oportunitățile de formare profesională sau cercetare – infrastructură, facilități, tehnologie, fonduri disponibile ȋn străinătate (15%); aspecte care țin de condiții de viață, familie, locuire şi oportunități educaționale pentru copii (15%).

Ultima categorie - a medicilor între 50 și 64 de ani – au ca motiv puternic aceleași condiții de practică pentru decizia de a migra (18%); recunoaşterea socială şi respectul perceput față de profesia medicală devine un aspect foarte important (17%). Acest din urmă aspect devine cel mai important (18%), alături de condițiile salariale şi venituri (18%), pentru medicii din categoria de vârstă peste 65 de ani.

Cei mai mulți medici se tem de posibilitatea reală de a fi angrenați într-o procedură de cercetare sau chiar proces de malpraxis – 70%, în timp de 87% sunt de părere că asigurările nu acordă despăgubiri în timp real.