Revolta medicilor. Spitalele de stat riscă să nu mai poată asigura liniile de gardă

0
Publicat:

Spitalele de stat riscă să nu mai poată asigura nici liniile de gardă din prezent, ceea ce ar însemna un dezastru mai ales pentru urgențele de pe timpul nopții.

Liniile de gradă din spital vor deveni tot mai greu de acoperit Foto: Adevărul
Liniile de gradă din spital vor deveni tot mai greu de acoperit Foto: Adevărul

Federația Solidaritatea Sanitară susține că deocamdată 10% dintre medicii din toată țara și-au anunțat intenția de a renunța la contractele de gărzi suplimentare față de norma de bază. Motivul: primesc prea puțini bani pentru munca prestată.

Curând, multe dintre spitalele de stat din toată țara riscă să se închidă, mai ales pe timpul nopții. Asta pentru că medicii refuză să mai facă gărzi suplimentare normei de bază. Numărul total al medicilor care efectuează astfel de gărzi este de circa 11.000, potrivit lui Daniel Bulboacă, vicepreședintele Federației Solidaritatea Sanitară (FSS). Până acum, au aderat la această formă de protest 10% dintre medici. Proporția ar putea să pară mică, dar deja foarte multe spitale au dificultăți în a asigura liniile de gardă, pentru aceasta apelând la medici din alte localități.

Înștiințările privind aceste demisii sunt transmise atât șefilor unităților sanitare, cât și la Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și pe adresa Guvernului, mai spun sindicaliștii.

Plata gărzii, la 50% din tariful orar

Nemulțumirile protestatarilor sunt legate de faptul că plata gărzilor suplimentare este tarifată la nivelul anului 2018 și nu la nivelul salarizării din 2022. La fel și sporurile aferente gărzilor suplimentare, argumentează sindicaliștii. În condițiile în care un medic care face și gărzi ajunge să lucreze și 36 de ore continuu în timpul săptămânii.

Vicepreședintele FSS a explicat că programul normal al unui medic de spital este compus din 6-7 ore pe zi, plus o oră de gardă obligatorie – după care continuitatea serviciilor medicale în spital este asigurată prin gărzi suplimentare, plătite în baza unui contract separat, suplimentar celui individual de muncă.

Dacă medicul intră în gardă în ziua respectivă, după programul normal, rămâne de serviciu până dimineață la ora 7.00, după care intră iar în programul obișnuit, explică Bulboacă mecanismul prin care un medic ajunge să lucreze continuu zeci de ore. „Până dimineață la ora 7.00 medicul e plătit pe contractul suplimentar de gărzi. Iar dimineață la 7.00 intră în programul normal de muncă până la amiază“, mai spune Bulboacă. În medie, mai spune acesta, un medic care face și gărzi ajunge să lucreze peste 200 de ore pe lună.

„Pentru orele care depășesc norma de bază, tariful orar este cel din anul 2018. Adică pentru o oră de gardă suplimentară, medicul este plătit la jumătate din cât primește prin contractul individual de muncă. Cu alte cuvinte, este pedepsit pentru că asigură continuitatea“, mai spune vicepreședintele FSS.

”Va fi imposibil de asigurat liniile de gardă”

Foarte greu se asigură liniile de gardă în foarte multe spitale, adaugă sindicalistul, iar dacă această problemă a plății gărzilor suplimentare nu va fi rezolvată „va fi aproape imposibil să se mai asigure liniile de gardă“.

Sindicalistul mai spune că de la intenție până la materializare efectivă a demisiei din contractele de gărzi suplimentare s-ar putea să nu fie o cale atât de lungă. „De la 1 iulie, noi nu mai putem controla ce vor face acei medici. Pot fi medici care-și dau demisia fără preaviz – pentru că legislația muncii le permite –, dar pot fi și medici care înțeleg nevoia unității de a asigura serviciile medicale și să respecte preavizul“, mai spune Daniel Bulboacă.

Potrivit sindicaliștilor, imaginea publică a unor venituri foarte mari ale medicilor este în bună măsură exagerată, bazată mai ales pe luarea în considerare a locurilor de muncă în condiții deosebit de periculoase.

Exemple de venituri

Sindicaliștii au exemplificat situația prezentând două exemple de medici chirurgi – unul, la final de carieră, cu gradația 5, iar altul, la început de carieră, cu gradația 2, după rezidențiat.

Cumulat, veniturile nete obținute în urma celor două contracte – pentru norma de bază și cel pentru gărzi suplimentare – sunt de 69 de lei net pe oră, cu toate sporurile la maximum, în spitalele neclinice, și 74 de lei pe oră în spitalele clinice, pentru medicul aflat la final de carieră, și 52 de lei pe oră și, respectiv, 53 de lei pe oră, pentru celălalt.

Pentru a genera aceste venituri, medicul chirurg lucrează 5 gărzi pe lună, suplimentare normei de bază – 4 în cursul săptămânii și una în weekend, în total 243 de ore pe lună, din care 48 de ore de lucru de noapte, cel puțin 90 de ore de intervenții chirurgicale, 24 de ore  lucrate în weekend și 5 zile pe lună în care lucrează continuu minimum 18 ore pe zi, iar în una, minimum 24 de ore pe zi.

În majoritatea situațiilor, sporurile nu sunt la nivel maxim ca în cazurile prezentate, mai spun sindicaliștii, ci la nivel minim sau cel mult mediu.

18 ore de lucru continuu este durata cea mai mică a unei gărzi, din care 8 ore noaptea

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite