Riscurile cezarienei pentru sănătatea bebeluşului. Cum îl ajută naşterea naturală pe nou-născut

Naşterea prin cezariană implică riscuri atât pentru mamă, cât şi pentru copil

Naşterea prin cezariană ar trebui recomandată de medici doar în cazul imposibilităţii aducerii pe lume pe cale vaginală a unui copil. Aceasta pentru că cezariana, ca orice operaţie, presupune riscuri atât pentru mamă, cât şi pentru nou-născut. Care sunt riscurile cezarienei pentru sănătatea bebeluşului.

Comparativ cu bebeluşii născuţi pe cale vaginală, cei aduşi pe lume prin operaţie cezariană fără indicaţie medical au un risc mai mare de a dezvolta problem de sănătate, atenţionează medicii neonatalişti.

Riscurile cezarienei pentru sănătatea bebeluşului. Naştere prematură

Principalul risc este acela că în cazul cezarienelor programate, acestea se fac în funcţie de orarul mamei şi al medicului. O greşeală de calcul făcută de medici îl poate aduce mai devreme pe lume pe bebeluş, în condiţiile în care şi o zi în plus petrecută în uterul mamei este foarte important pentru dezvoltarea copilului, atenţionează medicii, indiferent dacă acesta a trecut de 37 de săptămâni sau nu. Scoaterea cu forţa a copilului din pântecul mamei poate atrage după sine sechele de sănătate pentru cel mic precum subdezvoltarea plămânilor sau fisuri în peretele inimii.

Riscurile cezarienei pentru sănătatea bebeluşului. Respiraţie dificilă

Bebeluşul venit pe lume prin cezariană nu ştie să respire singur şi are nevoie de ajutor medical imediat după naştere, mai spun medicii.

Prin comparaţie, contracţiile din timpul naşterii natural îl pregătesc pe copil să facă faţă respiraţiei din timpul naşterii, stresului prin creşterii catecolaminelor, substanţe care au un rol major în a ajuta organismul să facă faţă stresului. Contracţiile reduc cantitatea de oxygen care ajunge la bebeluş, ceea ce face ca bătăile inimii să se reducă. pentru a face faţă stresului naşterii, organismul bebeluşului este nevoit să crească nivelul catecomaninelor în aşa fel încât sângele să continue să ajungă la organele vitale. Acest efort de adaptare îl ajută pe copil să-şi deyvolte plămânii şi să se pregătesască pentru respiraţia pe cont propriu în mediul exterior uterului.

Bebeluşii născuţi prin cezariană au şi un risc de a dezvolta hipertensiune pulmonară, o potenţială ameninţare pentru viaţa copilului. Pentru a facilita tranziţia de la mediul uterin la cel de afară vasele de sânge din plămâni se relaxează şi permit sângelui să circule normal facilitând respiraţia normală. Funcţia permite schimbarea dioxidului de carbon pe oxigen, însă la nou-născuţii prin cazariană această relaxare eşuează. Consecinţa este o hipertensiune pulmonară. Hipertensiunea pulmonară persistent şi lipsa de oxige poate duce la deteriorarea gravă a creierului şi a celorlalte organe.

Riscurile cezarienei pentru sănătatea bebeluşului. Anestezia trece prin placentă

Contactul cu bebeluşul imediat ce acesta a venit pe lume este foarte important atât pentru mamă, cât şi pentru copil. Acesta se calmează la auzul bătăilor inimii mamei şi găseşte mai uşor drumul către laptele matern. Bebeluşii care vin pe lume prin cezariană ajung mai întâi la salonul de nou-născuţi, sunt somnolenţi pentru că medicamentele administrate în timpul anesteziei au trecut prin placentă şi au ajuns la ei şi au un instinct mai slab de a căuta sânul şi a se hrăni.

Potrivit datelor Institutului Lamaze pentru naştere normal din SUA, natura pregăteşte atât mama, cât şi bebeluşul pentru momentul naşterii. Oxitocina, hormonul care determină uterul să se contracte stabilizează şi temperatura sânului, ajutând-o să se simtă calmă şi responabilă pentru hrănirea bebeluşului. Cantitatea de oxitocină se măreşte atuci când bebeluşul este aşezat la pieptul mamei imediat după naştere. La rândul lui, bebeluşul născut normal are un nivel de adrenalină mai mare fapt care îl ajută să fie alert şi să caute sursa de hrană.  

Riscurile cezarienei pentru sănătatea bebeluşului. Astm, alegii şi obezitate

Copiii născuţi prin cezariană au un risc cu 20% mai mare de a face alergii, astm sau diabet, comparative cu ceilalţi, născuţi pe cale vaginală, arată un nou studiu efectuat de medicii de la Spitalul universitar al UZ (Free University) din Bruxelles.

Profesorul Yvan Vendeplas, şef la serviciul general al Clinicii de copii din cadrul Spitalului universitar al UZ a mai spus că nou-născuţii veniţi pe lume prin cezariană au un risc mai crescut  de a deveni obezi. Declaraţi a fost făcută cu puţin înaintea unui congres care va lua în discuţie rolul prebioticelor şi al probioticelor în pediatrie.

Naşterea, alimentaţia bebeluşului şi eventuala recurgere, în primele luni de viaţă, la antibiotice, au o mare importanţă în dezvoltarea unui sistem imunitar optim. Primele bacterii care se instalează în intestinele sale îi vor determina întreg sistemul imunitar "pentru tot restul vieţii".

 În timpul naşterii naturale, copilul primeşte un întreg evantai de bacterii care nu se transmit la o cezariană. Laptele matern conţine şi el bacterii bune (probiotice), precum şi prebiotice, fibre care stimulează creşterea sau activitatea bacteriilor sistemului digestiv.