Recuperarea medicala dupa operatie - adevarata problema a neurochirurgiei

- ne spune dr. Adrian Cristescu, seful sectiei de profil a Spitalului de Urgenta din Capitala

Inregistram in proportie de 55 la suta cazuri de neuro-traumatologie, 25 la suta din interventii privesc urgentele cerebravasculare, 20 la suta dintre situatii au in vedere procese expansive intracraniene (tumori cerebrale) s.a. - Cu ce fel de cazuistica va confruntati? - Anual efectuam 1.200 operatii in cadrul sectiei. In primii ani de activitate efectuam 48 de operatii pe an, in prezent, fiecare medic efectuand intre 130 si 150 de operatii anual. Cele mai multe dintre interventiile noastre sunt cauzate de accidentele rutiere, care reprezinta 40 la suta din cazuri. Pe al doilea loc se afla caderile de la inaltime, urmate de agresiuni. Aici vin copii de o luna sau 2 luni, dar si batrani de 90 de ani. In ceea ce -i priveste pe copii, in urma cu 3 ani am initiat un proiect de colaborare cu Spitalul "Grigore Alexandrescu", sectia noastra acoperind urgentele neurochirurgicale inregistrate la acest spital. - Dupa efectuarea interventiei, pacientul intra intr-un program de recuperare? - Recuperarea reprezinta "zona neagra" a medicinei romanesti. Trebuie facuta o distinctie intre bolnavii cu leziuni cerebromedulare, care sunt supusi unor operatii complicate si cazurile mai putin grave. In prima situatie, problema este ca nu exista o asistenta de specialitate in Romania, cu exceptia Spitalului Bagdasar-Arseni. In perioada 1992-1993 acest spital a beneficiat de o instruire a personalului corespunzatoare normelor internationale. Noi avem relatii bune si cu Sanatoriul Mangalia, unde trimitem bolnavi cu leziuni definitive vertebro-medulare. E de la sine inteles ca acesti bolnavi necesita o reabilitare ca persoane. Ei trebuie sa fie invatati sa aiba o anumita autonomie, in ciuda deficitului motor. Cu exceptia acestor doua centre medicale recuperatorii e greu de nominalizat un alt centru corespunzator normelor moderne si functionale. Mai sunt si alti bolnavi, care in urma afectiunii si a operatiei raman cu deficit motor-tranzitoriu. Este si cazul celor afectati de hemiplegie. Acestia ar trebui sa fie internati intr-un spital de convalescenta, de postcura pana isi revin. Avem o colaborare cu o serie de centre judetene de neurologie, dar acestea au o anumita patologie, iar bolnavii nu sunt tratati corespunzator. Ei ar trebui sa stea timp de 3-6 saptamani in acest gen de spitale, dupa care sa fie preluati de medicul de familie. Aspectul e foarte putin dezvoltat la noi. Probabil ca ar trebui ca unele spitale rurale sau cele aflate in apropierea Bucurestiului, falimentare ca activitate profesionala si financiara sa fie reprofilate in centre de post-cura neurologica si ortopedica. - Ce fel de interventii chirurgicale efectuati in cadrul sectiei? - Toate operatiile sunt extrem de delicate. In primul rand sunt cazurile de microchirurgie cerebrovasculara. Spre exemplu, in cursul acestui an au fost operate trei anevrisme de artera basilara. Efectuam toata gama de interventii neurotraumatologice, in special cura microchirurgicala a fistulelor de lichid cefalorahidian si etmoidonazale, consecinte ale unor traumatisme grave cranio-faciale. De asemenea, folosim o serie de procedee de abordare a leziunilor vertebro-medulare, traumatice si netraumatice. - Dotarile sunt corespunzatoare? - Avem posibilitati de interventie si datorita dotarii de exceptie de care beneficiem, gratie sprijinului primit din partea directorului spitalului dr. Alexandru Bucur se pot efectua examinari la computerul tomograf, RMN si angiografii digitalizate. Avem si un micriscop operator foarte performant de productie japoneza, care ne faciliteaza foarte mult interventiile de inalta calificare. Zilele acestea va intra in functiune un aparat de neuroendoscopie pentru care au fost scolarizati doi medici. Consider necesar ca toti medicii sa fie instruiti pentru a folosi toata tehnologia de varf, iar aceasta sa nu fie apanajul catorva persoane. Am grija ca si medicii rezidenti sa nu fie simplii spectatori la interventiile de inalta calificare si in functie de pregatire sa si execute interventii majore neuro-chirurgicale. - Sectia de neurochirurgie este implicata si in activitati de cercetare medicala? - Activitatea colectivului nostru format din 7-8 medici specialisti si primari si 5 rezidenti este de o duritate extrema, necesitand un mare consum de timp si energie. In afara activitatii in cadrul sectiei care consta in interventii operatorii si ingrijire zilnica, echipele de garda formate din doi medici acorda pe zi 50-60 de consultatii in departamentul de primire a urgentelor. Medicii efectueaza zilnic intre 2 si 6 interventii operatorii complexe, dar acorda si asistenta neurochirurgicala bolnavilor internati in alte sectii. Aceasta activitate deosebit de bogata care are un fond cazuistic imens se preteaza si unei activitati de cercetare stiintifica. Din 1998 in sectie s-a constituit un nucleu de cercetare a Academiei de Stiinte Medicale si Romania, initial orientat spre neurotraumatologie. In prezent acest nucleu pe masura diversificarii activitatii se dedica tuturor urgentelor neurochirurgicale. Beneficiem si de sprijinul unei clinici germane prin intermediul careia s-au organizat cursuri in care s-au implicat unele dintre personalitatile neurochirurgiei germane. (C. Dan) Sectia de neurochirurgie a Spitalului de Urgenta din Capitala a devenit renumita in ultimii ani gratie profesionalismului si efortului depus de medici. Aici se efectueaza anual peste 1.200 de interventii neurochirurgicale. Pacientii sunt de regula victime ale accidentelor rutiere, ale agresiunilor. Dr. Adrian Cristescu, seful sectiei, a avut amabilitatea de a ne spune mai multe amanunte despre activitatea pe care o desfasoara.