Publicitate la hepatita

Raportarea efectelor adverse ale medicamentelor este deficitara in Romania. Cu alte cuvinte, suferinte produse chiar de pastilele folosite in tratament nu sunt descoperite si comunicate forurilor

Raportarea efectelor adverse ale medicamentelor este deficitara in Romania. Cu alte cuvinte, suferinte produse chiar de pastilele folosite in tratament nu sunt descoperite si comunicate forurilor stiintifice si de reglementare. In Europa, s-a raportat ca substanta nimesulid, vanduta sub numele de Aulin, a produs unele imbolnaviri grave ale ficatului, care au dus pacientul la transplant sau chiar la deces. In Portugalia s-a retras de la comercializare nimesulidul pentru uz pediatric. In martie a.c., Finlanda a oprit comercializarea produsului si la adulti. Spania a retras de la comercializare nimesulidul in mai, la fel ca Turcia. Ca urmare, Comisia Europeana a medicamentului a reluat spre analiza produsul, pentru a vedea daca e nevoie de masuri similare in restul statelor din zona. Acestea sunt fapte, nu interpretari si pot fi verificate de oricine pe Internet, accesand site-urile oficiale ale institutiilor de profil din tarile respective. Agentia Medicamentului din Romania decidea, cu o mica intarziere, obligativitatea urmaririi functiei hepatice a pacientilor tratati cu acest medicament. Si impunea modificarea prospectului Aulin, recomandand urmatorul text: "Nimesulidul poate produce foarte rar reactii adverse hepatice severe, mergand de la cresteri de transaminaze pana la hepatita acuta fulminanta cu deces. Produsul e contraindicat la bolnavii cu leziuni hepatice active. Pe parcursul tratamentului cu acesta se recomanda monitorizarea functiei hepatice". Presa a difuzat pozitia ANM intr-un mod echilibrat, stilul fiind informativ. La cate "greseli" omenesti se petrec in spitale si policlinici, nu era exclus ca pacienti cu astfel de contraindicatii sa primeasca, totusi, Aulin. Nici medicii nu sunt, toti, abonati la publicatiile stiintifice de profil. Ca sa nu mai amintim ca pacientii au dreptul sa cunoasca noutati care ii privesc direct. De altfel, reprezentantii producatorului nu au avut nimic de reprosat mass-media sau Agentiei Medicamentului. "Dreptul la replica" a venit din interiorul lumii medicale. Un reumatolog a publicat recent, intr-o prestigioasa revista stiintifica, unele "Comentarii despre deontologia jurnalistului medical". Este un "curs scurt" despre locul si rolul ziaristilor, dar un eseu lung despre beneficiile Aulin-ului. Surprinde in primul rand un paradox: desi materialul se adreseaza jurnalistilor (indemnuri, tras de urechi, sfaturi etc.), este redactat intr-un stil accesibil si familiar specialistilor. Se mai adauga unele... exagerari, ca sa nu spunem mai mult: "cateva cotidiane publicasera o notita cu titlul usor bombastic si continut trunchiat, partial incorect - atat in prezentarea faptelor, cat si in interpretarea acestora". Faptele au fost deja enumerate, iar interpretarile lipseau. Si, oricum, intreg materialul "stiintific" poarta simbolul (P), plasat chiar langa semnatura specialistului. Sau poate (P) era cel care scrisese articolul iar parafa medicului, pusa alaturi indica, de fapt, ca este vorba de publicitate?