Peste 9.500 de cazuri de tuberculoză, în 2023. Care sunt judetețele cu cea mai mare incidență

Rata incidenţei tuberculozei a fost, în anul 2023, de 48/100.000 de locuitori, fiind înregistrate 9.572 de cazuri, dintre care 429 la copii, a transmis, vineri, Institutul "Marius Nasta". Numărul de îmbolnăviri crește în zonele unde există poluare cu particule de mici dimensiuni.

Peste 9.500 de cazuri de tuberculoză, anul trecut - Foto Arhiva

Peste 9.500 de români s-au îmbolnăvit de tuberculoză anul trecut. rata incidenței a ajuns la 48 la suta de mii de locuitori și este pentru al treilea an consecutiv de creștere a acestei incidențe. De altfel, avem una din cele mai mari rate de îmbolnăviri cu tuberculoză, potrivit unui comunicat al Institutului „Marius Nasta”, citat de Agerpres.

„Cu ocazia zilei de 24 martie, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta (IPMN), aduce în prim plan tema 'Tuberculoza şi Poluarea'. Datele Programului Naţional de Prevenire şi Control al Tuberculozei, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, sub coordonarea IPMN, arată că în anul 2023 rata incidenţei tuberculozei, în rândul populaţiei, a ajuns la 48 de cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori, faţă de de 46,3 în 2022 şi 39,7 în 2021. Comparativ cu anul precedent cifrele actuale sunt în creştere cu peste 700 de pacienţi, în anul 2022 au fost înregistrate 8.824 de cazuri de tuberculoză, din care 327 au fost copii", se arată într-un comunicat de presă al unităţii medicale.

Judeţele cu cea mai mare incidenţă a tuberculozei sunt Dolj, Teleorman, Giurgiu, Brăila şi Botoşani, unde s-au înregistrat peste 75 de cazuri/100.000 de locuitori. La polul opus sunt Covasna, Bistriţa-Năsăud, Alba, Braşov şi Sălaj cu mai puţin de 30 de cazuri/100.000 de locuitori.

În cazul tuberculozei depistate la copii, judeţele cu incidenţă mare sunt Teleorman cu aproape 80 de cazuri/100.000 de locuitori, Brăila, Giurgiu, Călăraşi şi Bihor. Judeţul cu incidenţă zero la copii este judeţul Alba, iar incidenţele cele mai mici sunt înregistrate în Botoşani, Sălaj şi Covasna.

Printre factorii care au contribuit la creșterea cazurilor în rândul copiilor se numără: contactul cu adulţi bolnavi - copiii pot fi expuşi la tuberculoză prin contactul cu adulţi sau alte persoane infectate din mediul lor, inclusiv în familie, comunitate sau în instituţii de învăţământ, accesul limitat la sisteme de sănătate în anumite teritorii din România, ceea ce poate duce la întârzierea diagnosticului şi tratamentului, imunitatea slăbită sau existenţa unui sistem imunitar imatur, ceea ce îi face mai susceptibili la infecţii, spun specialiștii.

Mai mult decât atât, stresul şi condiţiile socio-economice precare pot creşte riscul de tuberculoză, prin scăderea rezistenţei lor la infecţii şi prin expunerea la factori de risc.

„Tuberculoza este o problemă care continuă să ridice probleme de sănătate publică. Trebuie să colaborăm şi cu medicii de familie, cu alţi medici pentru a putea diagnostica tuberculoza precoce. Avem instrumentele disponibile şi instrumentele de diagnosticare pentru a face acest lucru rapid, iar OMS este un partener care susţine activ lupta României împotriva tuberculozei", a declarat reprezentantul Biroului OMS România, Caroline Clarinval.

Creşterea incidenţei tuberculozei în România în ultimii ani se aliniază trendului internaţional fiind o consecinţă a deficitului de diagnostic din anul 2020, însă situaţia este una "care impune cercetări suplimentare", consideră experții.

„Tuberculoza multidrogrezistentă rămâne o problemă sensibilă”

La rândul său, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a afirmat că Ministerul Sănătăţii face tot ceea ce ţine de el pentru a asigura medicaţia şi complianţa la tratament a pacienţilor cu această boală, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta".

„Tuberculoza rămâne un subiect de sănătate publică pe agendă în România şi, chiar dacă după o perioadă de scădere constantă începând cu anul 2004 a incidenţei tuberculozei, când eram pe la 140, dacă nu mă înşel, şi am ajuns undeva în jur de 50 în ultimii ani, aparent numărul de cazuri creşte. Sigur acestea sunt valorile, creşterea este lentă. Sunt convins că acest lucru este şi ca urmare al pandemiei care a dus la reducerea activităţilor legate de diagnosticul tuberculozei şi este rebound, care nu este neobişnuit, mai ales că nu este o creştere dramatică. (...) Problema tuberculozei multidrogrezistentă, care preocupă deopotrivă autorităţile din România, OMS, Comisia Europeană, rămâne o problemă sensibilă şi facem tot ceea ce ţine de noi ca să asigurăm o medicaţie şi complianţa la tratament a pacienţilor", a spus Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătății a subliniat că avem una din cele mai mari rate de îmbolnăviri de tuberculoză din Uniunea Europeană.

„O să vedem în anii următori, dar, în mod evident, ţinând cont de cifrele care sunt în România şi care sunt mult mai mari decât în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană - în jurul valorii de 50 de cazuri la 100.000 de locuitori, reprezintă o provocare în continuare şi de multe ori afectează comunităţile defavorizate, pentru că aceasta nu este o noutate, întotdeauna există un determinism socio-economic al tuberculozei", a explicat ministrul Sănătăţii.

De altfel, acesta a accentuat rolul poluării cu particule de dimensiune mică în zonele unde incidenţa tuberculozei este mai mare.

„Acum, în plus faţă de ce ştiam noi, mai mult sau mai puţin istoric, observăm şi o suprapunere a situaţiei legate de poluare cu harta incidenţei tuberculozei din România unde valorile ridicate ale prezenţei particulelor cu dimensiune mică sub 2,5 nanometri în aerul inspirat coincid şi cu zonele unde incidenţa tuberculozei este mult mai mare", a arătat Alexandru Rafila.

Bucureștiul se află pe locul 35 în topul celor mai poluate orașe din lume, al aplicației AirVisual, cu un indice de 75, care corespunde unei poluări atmosferice moderate. Doar șapte țări din lume: Australia, Estonia, Finlanda, Grenada, Islanda, Mauritius și Noua Zeelandă, respectă limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru micile particule în suspensie expulzate de mașini, camioane și procese industriale.

În ultimii ani, au fost realizate programe de screening și s-au dotat laboratoarele cu echipamente de detecţie rapidă, a mai spus ministrul Sănătății.

"M-aş bucura să fim contemporani cu momentul când şi în România incidenţa tuberculozei va fi cu un singur digit şi nu cu doi, adică să ajungem la sub 10. Este un obiectiv ambiţios, cred că este posibil, dar lucrul acesta poate fi realizat în condiţiile unei reduceri a decalajelor în ceea ce priveşte sărăcia în România, lucru posibil nu numai prin măsuri economice, dar şi prin stimularea accesului la servicii de sănătate, pe de o parte, şi, nu în ultimul rând, eu cred că asta este în primul rând - accesul la educaţie şi dezvoltarea învăţământului în România. O populaţie educată este o populaţie care poate să adopte un stil de viaţă şi măsuri preventive, care, cu siguranţă, pot să reducă şi tuberculoza la valori care să nu mai reprezinte o problemă de sănătate publică", a susţinut Rafila.