Nu lăsa oboseala să facă parte din viaţa ta!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Multe ore de muncă şi puţine de somn, stres şi alimentaţie dezechilibrată. Cu aşa un stil de viaţă, cu care mulţi ne identificăm, oboseala este inerentă. Odihna este o necesitate, la fel ca aerul, hrana şi apa. Când ne privăm de ea, întreg organismul are de suferit. Pe deasupra, oboseala ne taie pofta de viaţă şi ne scade randamentul.

Este firesc să ne simţim obosiţi după o zi de muncă şi chiar după o zi în care nu am depus mari eforturi fizice ori intelectuale. Îngrijorător este dacă ne trezim obosiţi şi dacă, oricâte căni de cafea am bea, letargia nu ne dă pace până la finalul zilei.

Oboseala este încă una dintre consecinţele stilului de viaţă modern, alături de bolile metabolice, de cancer şi de multe alte maladii mai rar întâlnite la strămoşii noştri. De ce încadrăm epuizarea în categoria acestor boli „moderne"? Pentru că, în mare parte din cazuri, ea apare pe fondul surmenajului, stresului şi insomniilor, toate fiind stări ori suferinţe ale omului contemporan.

Astenia, o stare permanentă

Oboseala îşi pune amprenta asupra noastră cu atât mai mult în această perioadă, când mulţi dintre noi se confruntă cu astenia de primăvară. Starea de slăbiciune şi somnolenţa permanentă ce apar la trecerea dintre anotimpuri sunt însoţite de irascibilitate, dureri de cap şi de dificultăţi de concentrare. Toate acestea sunt urmarea perioadei îndelungate de inactivitate din timpul iernii, corelate cu anumite carenţe nutriţionale apărute pe fondul consumului preponderent de legume şi de fructe conservate.

Totuşi, pentru un număr foarte mare de persoane, această reacţie firească a organismului este trăită pe aproape întreaga durată a anului. Că astenia a devenit o suferinţă multisezonieră o confirmă o statistică realizată de Phillips în 20 de ţări din întreaga lume. Potrivit acesteia, 35 la sută din oameni nu dorm suficient. Femeile, în mare parte, pentru că sunt stresate de problemele cu care se confruntă, iar bărbaţii pentru că merg târziu la culcare şi trebuie să se trezească devreme.

Creşte tensiunea arterială

Poate că oboseala nu pare o fatalitate, dar, mai ales dacă se acumulează, ne poate perturba serios sănătatea fizică şi pe cea psihică. Când suntem obosiţi, tensiunea arterială este mai ridicată, au observat cercetătorii Universităţii „Alabama", din SUA. Iar dacă insistăm să depunem eforturi în condiţiile în care suntem deja epuizaţi, riscăm să ne suprasolicităm serios sistemul cardiovascular, spun aceştia. Epuizarea poate favoriza şi cardiopatia ischemică, mai ales dacă este asociată cu depresia, potrivit unui studiu realizat în Copenhaga, pe bărbaţi şi pe femei cu vârste între 20 şi 98 de ani.

Cardiopatia ischemică este cea mai frecventă boală cardiacă şi afectează arterele coronare, care-şi micşorează calibrul, având drept consecinţă scăderea cantităţii de sânge ce irigă muşchiul inimii. Specialiştii danezi au propus chiar includerea oboselii cronice în rândul factorilor de risc pentru această boală.

Favorizează depresia

Oboseala afectează multe dintre procesele cerebrale: nu ne mai putem concentra, nu mai suntem la fel de lucizi, ne pierdem motivaţia şi nu ne mai simţim capabili să luăm decizii. Dar, mai mult decât atât, starea de epuizare poate favoriza instalarea depresiei la persoanele care suferă de insomnii, dar şi la cele epuizate profesional. În ambele cazuri, capacitatea redusă de concentrare ce succedă oboselii ne scade randamentul în tot ceea ce facem şi, inevitabil, ne aduce un sentiment de insatisfacţie şi de inutilitate.

De ce avem nevoie de odihnă

Când suntem epuizaţi, nu putem fi alerţi şi nu putem da randament la locul de muncă

image

În timpul somnului, au loc procese complexe de care depind funcţionarea întregului organism şi sănătatea noastră. Este vorba despre procesele anabolice, care fac posibilă creşterea, dezvoltarea şi repararea ţesuturilor. De asemenea, când ne odihnim, creierul procesează informaţiile, le consolidează şi le reorganizează, pentru ca noi să putem învăţa şi gândi eficient în timpul zilei. Oboseala ne afectează atenţia şi capacitatea de înţelegere a informaţiilor. Tocmai de aceea, înainte de un examen este indicat să dormim mai degrabă decât să învăţăm pe ultima sută de metri.

Manifestări: Oboseala accentuată poate provoca palpitaţii, vertij şi chiar leşin.

Specialistul nostru

Prof. dr. Florin Mihălţan
preşedintele Societăţii
Române de Pneumologie

Una dintre cauzele care trebuie luate în calcul atunci când ne confruntăm cu oboseala este reprezentată de bolile respiratorii. Sunt o multitudine de afecţiuni care se manifestă prin oboseală şi prin fatigabilitate musculară. În general, toate bolile care induc o lipsă de oxigenare aduc această suferinţă secundară.

Din această lungă listă, pe primele planuri sunt emfizemul pulmonar şi astmul bronşic, dar şi afecţiunile care sunt responsabile de o insuficienţă respiratorie cronică, mai exact complicaţiile posttuberculoză cu sechele extinse, bronşiectaziile, bronhopneumoniile, pleureziile şi altele. De asemenea, regăsim oboseala şi printre simptomele tuberculozei, o boală respiratorie „ascunsă" uneori sau cu puţine manifestări. Totuşi, ea este simptom unic în cazuri excepţionale. Fatigabilitatea este pronunţată la persoanele care au o formă avansată de tuberculoză, cu găuri mari şi extinse în ambii plămâni.

Atenţie şi la alte simptome!

Un număr foarte mare de boli se manifestă printr-o senzaţie de extenuare. Dacă te odihneşti suficient şi consideri că nu eşti suprasolicitat, ar trebui să iei în calcul eventuale cauze medicale şi să consulţi medicul de familie. Printre cele mai frecvente se numără hipo- şi hipertiroidia (secreţia redusă/exces de hormoni tiroidieni), anemia prin carenţă de fier, alergiile la anumite alimente (somnolenţa se instalează la scurt timp după masă şi poate fi însoţită de urticarie), diabetul, astmul, tuberculoza, insuficienţa cardiacă congestivă, afecţiunile hepatice şi renale, infecţiile parazitare, mononucleoza („boala sărutului") şi chiar cancerul. Majoritatea acestor suferinţe au şi alte simptome, iar pe baza discuţiei cu pacientul, medicul de familie poate depista o eventuală cauză medicală.

Poate semnala un sindrom

Epuizarea poate ascunde o afecţiune numită sindromul oboselii cronice. Acesta se manifestă prin oboseală, dar nu este consecinţa acumulării oboselii, aşa cum sugerează numele. Cauzele nu au fost pe deplin elucidate deocamdată. Cele mai recente cercetări susţin că acest sindrom este consecinţa infecţiei cu un retrovirus, depistat şi la bărbaţii cu cancer de prostată.

Sindromul oboselii cronice are şi alte manifestări: dureri de cap, musculare şi/sau articulare, probleme de memorie şi dificultăţi de concentrare, tulburări digestive (crampe, diaree sau constipaţie), umflarea ganglionilor gâtului şi ai celor de la axile, palpitaţii, scădere în greutate, transpiraţii nocturne şi altele. Sindromul oboselii cronice nu este încă recunoscut în România ca afecţiune propriu-zisă şi nici nu există un tratament specific pentru el.

Aşa ne putem recăpăta energia!

Exerciţiile fizice ne energizează şi ne îmbunătăţesc starea psihică



Poate că stilul de viaţă modern ne obligă să ne aliniem la un ritm rapid şi epuizant şi la activităţi ce nu pot fi duse la bun sfârşit decât pierzând câteva ore din noapte. Însă organismul nostru nu s-a adaptat acestui ritm. El are nevoie de acelaşi număr de ore de somn ca în anul 2011 î.e.n., de exemplu. Aşadar, primul lucru pe care ar trebui să-l facem atunci când ne simţim obosiţi este să dormim. Dar dacă este prea târziu pentru a face acest lucru şi avem nevoie de energie pentru a îndeplini sarcinile zilnice, putem recurge la câteva trucuri.

Cafeaua, o aromată amăgire

Dacă mirosul de cafea este cel care-ţi vine în minte când vrei să scapi de somnolenţă ori de epuizare, trebuie să ştii că, deşi această băutură este energizantă, ea poate perpetua oboseala. Într-adevăr, ea stimulează sistemul nervos central, creşte producţia de adrenalină şi o inhibă pe cea de melatonină (care induce somnul). Însă ficatului îi ia mult timp până metabolizează cofeina şi, dacă bem cafeaua în a doua parte a zilei, riscăm ca somnul de noapte să aibă de suferit, iar a doua zi să fim obosiţi. Cel mai indicat este să bei cafea doar în prima parte a zilei, nu mai mult de două ceşti şi fără zahăr.

Exerciţiile fizice ne revigorează

Când suntem obosiţi, efortul fizic este poate ultimul lucru la care ne-am gândi. Însă specialiştii sunt de părere că persoanele care se simt epuizate ar trebui să încerce să-şi depăşească limitele. Cercetătorii de la Colegiul Regal din Londra au observat că peste 60 la sută din participanţii la un studiu au devenit mai energici şi au avut o stare psihică mult mai bună după ce au introdus, treptat, exerciţiile fizice în rutina zilnică. Sportul este cu atât mai indicat când oboseala este însoţită de depresie, pentru că stimulează secreţia de endorfine, hormoni care ne aduc bună-dispoziţie.

Preîntâmpină fluctuaţiile de glicemie

În lupta cu oboseala, dieta joacă un rol foarte important. Exclude din alimentaţie dulciurile rafinate, pentru că, deşi pe moment au efect energizant, în scurt timp de la consum duc la scăderea bruscă a glicemiei şi la instalarea unei oboseli mai accentuate decât înainte. Mult mai indicate sunt zaharurile naturale din fructe, care eliberează treptat energia.

Dieta antioboseală trebuie să fie cât mai diversificată, pentru a preveni carenţele care conduc deseori la instalarea moleşelii. Respectarea unui orar fix de masă va preîntâmpina fluctuaţiile glicemice care dau oboseală. Nu sări peste micul dejun, pentru că, după opt-zece ore de somn, nivelul de glucoză din sânge este scăzut şi avem nevoie de nutrienţi pentru a ne energiza.

Specialistul nostru

Dr. Radu Braga
cercetător în neuroştiinţe
Catedra de Fiziologie „N. C. Paulescu"
Universitatea de Medicină „Carol Davila", Bucureşti


Pentru a înţelege ce se întâmplă în creier atunci când suntem obosiţi, să ne imaginăm un funcţionar care stă la biroul său, care pe parcursul zilei se umple de dosare. Noaptea, ele sunt procesate şi trimise în arhivă, pentru ca, a doua zi, să aibă din nou biroul curat şi pregătit pentru noi dosare. Dacă nu apucă să proceseze informaţiile, el se va încurca în multitudinea de dosare şi, la un moment dat, va claca. În mod similar, în stare de veghe, creierul poate avea de asimilat cantităţi mari de informaţii.

Ele sunt stocate sub formă de memorii operaţionale şi de scurtă durată. Pentru a fi transformate în memorii de lungă durată, informaţia trebuie procesată, iar acest proces are loc în somn. Dacă zonele-tampon în care este stocată informaţia recentă sunt pline, creierul va avea dificultăţi în a opera cu aceasta. De asemenea, în timpul somnului, ţesutul nervos, asemeni altor ţesuturi, are nevoie de refacerea rezervelor energetice şi de procese regenerative.

Când trebuie să mergi la medic

- Când continui să te simţi epuizat, deşite-ai odihnit suficient şi constant câteva nopţi consecutive.
- Când starea de oboseală nu este justificată de eforturi fizice ori intelectuale depuse pe parcursul zilei.
- Când ai o senzaţie persistentă de moleşeală sau în cazul în care ai leşinat.
- Când oboseala este însoţită de alte simptome, cum ar fi: dureri în piept, dificultate în respiraţie, dureri abdominale severe, sângerări, dureri de cap severe, palpitaţii, febră, scădere bruscă în greutate (mai mult de trei kilograme într-o lună).

Trucuri antioboseală

image



- Urmează o cură de trei săptămâni cu lăptişor de matcă. Acest produs al stupului are efect energizant şi, datorită concentraţiei mari de antioxidanţi din compoziţie, combate efectele nocive ale stresului. El se găseşte sub formă de pastă sau de bobiţe ca de mazăre şi se administrează dimineaţa, pe stomacul gol, ţinându-se sub limbă până la topire.

- Evită grăsimile de origine animală. Pentru a metaboliza acest tip de grăsimi, este necesar un consum energetic mai mare, ceea ce nu va face decât să accentueze oboseala cu care te confrunţi. S-a mai observat că un consum ridicat de grăsimi saturate afectează memoria pe termen scurt. Aşadar, încă un motiv pentru a nu da randament atunci când te simţi obosit.

- Fă plimbări în timpul zilei. „Ceasul" ce reglează ritmul circadian, numit nucleu suprachiasmatic, este localizat în creier deasupra nervilor optici, care transmit informaţii privind cantitatea de lumină percepută. Când ochii percep întuneric, informaţia este transmisă nucleului suprachiasmatic, iar el comandă creierului să secrete melatonină pentru a induce somnul. În schimb, lumina va inhiba acest proces.

- Stabileşte un „ritual" al somnului: culcă-te şi trezeşte-te, pe cât posibil, la aceleaşi ore, aeriseşte dormitorul înainte de culcare, încearcă să ai activităţi relaxante seara (citit, ascultat muzică), şi nu unele care să te agite. Ia o gustare uşoară cu cel puţin două ore înainte de a te culca. Aceste măsuri sunt utile îndeosebi celor care nu au un somn odihnitor sau care suferă de insomnii.

image

Ştiai că... fumătorii se odihnesc cu 14 minute mai puţin pe noapte?


Sănătate


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri