Noptile albe pot fi combatute prin consumul de fructe si legume

* Dupa 40 de ani, barbatii incep sa sufere de insomnie * Alcoolul si tigarile trebuie evitate seara

Specialistii care au studiat diferitele maladii ale somnului au ajuns la concluzia ca nu se poate stabili o durata standard a acestuia. Exista somnorosi si insomniaci, asa cum exista mancacoisi si persoane care au apetitul scazut. Existenta orologiului intern, dar si educatia, determina o durata a somnului unica pentru fiecare dintre noi. Se spune ca media acesteia ar fi de opt ore. Asa au fost stabilite si cele opt ore de munca. De fapt, durata medie a somnului variaza intre patru si douasprezece ore, in functie de datele genetice si de activitatea fiecarei persoane. Nu toata lumea adoarme, insa, la fel de usor. Egalitatea dintre sexe, spre exemplu, nu functioneaza la acest capitol. Cercetatorii spun ca deteriorarea calitatii somnului s-ar manifesta de timpuriu si mult mai frecvent la barbati, desi femeile sunt primele care se plang in aceasta privinta. Incepand cu varsta de patruzeci de ani, somnul profund aproape ca dispare la barbati, in timp ce in cazul femeilor acesta persista pana pe la saizeci de ani, cand sunt supuse diverselor tratamente pentru menopauza. Varsta joaca un rol catalizator in privinta aparitiei tulburarilor de somn. Insomnia de care sufera varstnicii poate fi simptomul unei maladii cronice (artrita, insuficienta cardiaca sau maladia lui Parkinson) sau poate fi pur si simplu efectul secundar al administrarii anumitor medicamente. Insomnia se poate instala din cauza stresului sau a unor angoase pasagere, insa devine o maladie veritabila numai in cazuri extreme. Pentru a o evita trebuie respectata o anumita igiena a somnului. Astfel, nu se recomanda consumul de cafeina cu patru pana la sase ore inainte de culcare. Alcoolul si tigarile intra in aceeasi categorie de excitante care ar trebui evitate inaintea orelor de somn. De asemenea, o digestie greoaie poate fi cauza tulburarilor de somn, de aceea se recomanda o masa lejera inainte de culcare. Sunt indicate produsele lactate, rosiile sau bananele care sunt bogate in triptofan, un aminoacid care este precursorul melatoninei, hormonul somnului. Merele pot figura in meniu; ele contin brom, substanta cu proprietati sedative. Pe lista alimentelor interzise sunt si cele care au efect diuretic si care pot determina trezirea pe timpul noptii. Calitatea somnului poate fi influentata si de temperatura camerei, care nu trebuie sa atinga extremele, de un pat adecvat si confortabil sau de zgomotele inconjuratoare. Cu toate acestea, pentru un insomniac, simpla vedere a patului poate sa fie asociata cu angoasa noptilor albe. Chiar daca medicamentele sunt cele mai raspandite in tratamentul insomniei, in ultimele decenii s-a pus accent pe metode care "ataca" factorii care perpetueaza cercul vicios al acesteia. Ele incearca sa modifice obiceiurile si comportamentul insomniacului. Aceste interventii sunt totusi mai dificile decat tratamentul medicamentos, in sensul ca necesita un efort si o disciplina mentala suplimentara.