Legumele și fructele autohtone, căutate de pesticide. Consumatori: Autoritățile să facă rezultatele publice

0
Publicat:

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) va face mai multe controale pentru a mări numărul de probe de laborator prelevate la legumele și fructele produse în România. Reprezentanții consumatorilor aplaudă inițiativa.

Autoritatea Națională Fitosanitară va efectua mai multe controale în acest an - Foto Arhiv
Autoritatea Națională Fitosanitară va efectua mai multe controale în acest an - Foto Arhiv

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în acest an, numărul de probe verificate va fi cu 42% mai mare față de anul anterior. 

Procesul de control va viza piețele din București și cele din fiecare județ al țării, fiind planificate acțiuni de monitorizare între luna mai și 31 august a.c. În această perioadă, se estimează că vor fi analizate 615 de probe, față de 434 cât au fost verificate în aceeași perioadă a anului precedent. 

Legumele și fructele care vor fi supuse analizelor includ tomatele, castraveții, ardeii, cireșele, căpșunele, caisele, pepenii și zmeura. În plus, ANF a demarat acțiunea "Cireașa și Căpșuna" începând cu data de 30 mai, care va continua până pe 5 iulie.  

În cadrul acestei acţiuni vor fi prelevate pentru analize de laborator peste 200 de probe (214 probe) de cireşe şi căpşune în plus faţă de Programul Naţional de Monitorizare, în scopul verificării conformităţii, pentru a nu prezinta niciun risc pentru consumatori", a transmis MADR. 

De ce este nevoie de mai multe controale  

Președintele Asociației InfoCons – Organizație pentru Protecția Consumatorilor, Sorin Mierlea a declarat pentru „Adevărul” că este normal să existe cât mai multe controale. 

Să existe controale tematice, se există controale pe loturile unde se produc legumele și fructele, în punctele de frontieră ale României, pe lanțul de trasabilitate. Ceea ce este și mai important, este ca rezultatele să fie făcute și publice, conform legislației naționale și europene. Altfel, noi nu știm și cred că în momentul în care noi plătim taxe și impozite, să angajăm astfel de funcționari publici, ca să ne păzească, să facă controale ar trebui să ne anunțe și pe noi, ca la rândul nostru, să știm ce să nu mai cumpărăm sau să cumpărăm de unde sunt produsele sigure. Fiind totuși o perioadă electorală, sperăm ca aceste controale să fie reale, să se desfășoare pe termen lung, nu numai pentru două, trei zile sau cinci zile. Și ceea ce este cel mai important, să vedem aceste anunțuri clare, unde au fost făcute controalele, care au fost rezultatele acestor controale, ce s-a întâmplat cu agenții economici care nu au trecut de aceste controale, fiindcă până la urmă, dacă ne uităm la starea de sănătate a populației în România, avem starea cea mai precară, iar una dintre cauzele majore este legată și de cum ne alimentăm.”, a explicat Sorin Mierlea. 

La rândul lui, Gheorghe Vlad, președintele Organizației Interprofesionale a Producătorilor de Legume și Fructe (OIPA) subliniază că „laboratoarele ANF trebuie să fie acreditate și autorizate”. De altfel, „nu e niciun fel de problemă că se fac analize”. 

Noi nu putem livra în supermarketuri fără analize, nu ne primesc, dar „micul producător”, pe care astăzi îl regăsești pe tarabe, are marfă de Turcia. E necesar să se facă controale în piețe, dar și la intrarea în vamă, nu neapărat când au ajuns pe tarabă. Ar trebui să meargă în locul de producție al legumelor, fructelor, pentru că mulți au acasă 10 fire și vând tot anul. Să se facă analize la toată gama de produse primare, iar cine e vinovat, să plătească. „Micul producător” vinde ce vrea și ce nu vrea pe tarabe, cu etichetă de România, peste o săptămână vor apărea pepenii de Dăbuleni, toată piața va fi plină. Controalele sunt binevenite, pentru că acum se invadează piața cu căpșuni, caise, cireșe, cu tot felul de fructe și legume, cu etichete de România, dar fără a fi stabilit unde sunt produse. Trebuie să meargă pe trasabilitate până la origine: „Ia să văd și eu unde produci”. Administratorii piețelor sunt primii răspunzători de ce primesc în piață.”, a mai spus Gheorghe Vlad. 

Nu mai știm ce să cumpărăm 

Anunțul Ministerului Agriculturii vine după ce o analiză realizată de ANF anul trecut arăta că în peste 40% din legumele românești sunt urme de pesticide, iar la unele produse cantitățile de substanțe periculoase detectate au fost cu mult peste nivelul maxim admis. Mărarul, salata și roșiile au fost cele mai tratate legume, arata raportul.  

Recent, și Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a pus un consultare un ordin potrivit căruia vânzătorii de fructe și legume vor trebui să afișeze clar prețul și denumirea produselor în limba română, dar și să prezinte informațiile necesare legate de țara de origine. 

„Nu mai știm cu ce să cumpărăm, de unde să cumpărăm, că sunt românești, că nu sunt românești, că cele românești sunt bune, că nu sunt bune, nu știm și nu avem definit foarte clar conceptul ce înseamnă produs românesc. O corporație străină care are cumpărate terenuri și sere în România și fac produse tip roșii, să spunem, și le vând în România, vinde produse românești, fiind cu sămânță străină și doar bun ca din România?  Doi la mâna, la acele produse, avem controale, avem buletine de analiză pe loturile de producție, atât pentru hipermarket-uri și supermarket-uri, dar și pentru piețele agroalimentare, pentru mari angrosiști, pentru lanțul de trasabilitate, dar mai ales pentru produsele de acest tip care vin din import? Dacă ne uităm doar între București și Ploiești, pe dreapta și pe stânga pe DN, vom găsi foarte multe, așa zise, chioșcuri care parcă ar fi cu produse, să spunem, de la români, în fața unor case tradiționale. Oare acele produse kiwi, portocale, banane, roșii, ardei și castraveți sunt produse românești făcute în curtea producătorului? Dacă nu, acelea ar trebui monitorizate, confiscate, controlate pentru a avea niște produse clare, atât în comerțul tradițional, cât și în comerțul, să spunem, de proximitate. Când discutăm despre acele platforme foarte mari de distribuție și de lanturi de trasabilitate și de distribuție, acolo ar trebui să existe controle permanente și nu mai multe. Și atunci, din această perspectivă, dacă ne-am uitat pe activitățile și acțiunile care ar trebui să fie făcute publice, am avea liniștiți încrederea de a cumpăra produse, fiindcă acele produse ar fi în regulă. Anul trecut, nu numai că au fost doar foarte puține controale, dar și din controalele care au fost făcute, au fost instrumentate dosare penale cu produse fitosanitare, incerte venite pe un lanț de trasabilitate incert, din-afară a graniței României, contrafăcute sau cu termen de valabilitate expirat, puse în cantități foarte mari față de ceea ce ar fi trebuit să fie puse, ceea ce înseamnă că acele produse aveau posibilitatea de a fi periculoase pentru consum.”, adaugă Sorin Mierlea. 

 Este esențial ca autoritățile să monitorizeze atât comerțul tradițional, cât și cel modern, pentru a asigura că produsele comercializate sunt conforme și sigure pentru consum. 

Exact în această perspectivă, aceste controale ar fi extraordinar să fie făcute, dar să fie făcute și publice rezultatele acestor controale. Este un lucru de bun simt. Dacă alte instituții fac publice  controalele, și ANF ar trebui să facă publice rezultatele, să știm și noi dacă magazinul A sau producătorul B, dacă roșia sau castravetele din piața din București sau din Calafat sunt produse care sunt conforme, sunt produse de încredere și produse pe care le putem consuma și noi, și copiii, și nepoții, și părinții, și bunicii noștri în siguranță.”, punctează președintele Info Cons. 

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite