„Lebăda neagră“ de la Spitalul Sf. Pantelimon. Ce spun experții despre rezultatul anchetei cu privire la cei 17 morți de la ATI
0Cei 17 pacienți morți în secția de Terapie Intensivă a Spitalului Sf. Pantelimon din București au fost tratați corect, iar acuzațiile directorului de îngrijiri, care arată cu degetul înspre medici, sunt false.
Întreaga poveste este pusă pe fondul unui conflict mai vechi, al unor acțiuni de hărțuire și răfuieli interne între cadrele medicale. Și doar atât. Acestea sunt concluziile raportului întocmit de Corpul de Control al Ministerului Sănătății. Experții vorbesc despre conceptul „lebăda neagră“.
Manipulare grosolană. Deturnarea atenției. O poveste de adormit copiii. Chiar amuzantă, dacă nu ar fi fost vorba despre 17 pacienți decedați pe bandă rulantă în decurs de doar patru zile. Cam așa ar putea fi descris, potrivit lui Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, raportul Corpului de Control al Ministerului Sănătății trimis să verifice situația din teren.
Povestea pe scurt: 17 pacienți internați la ATI mor inexplicabil, unul după altul, în decurs de câteva zile. Motivul? Unul dintre medicamentele vitale ar fi fost administrat în cantități mai mici decât ar fi trebuit. Situația este sesizată de o asistentă care o contactează pe directoarea de îngrijiri medicale, aflată în concediu. La rândul ei, aceasta anunță conducerea spitalului care cheamă poliția. Sunt ingredientele perfecte ale unui scandal cu iz de răzbunare, un conflict intern care a explodat în spațiul public și a devenit peste noapte știre națională, spun voci din Ministerul Sănătății. Între timp, autoritățile se mobilizează exemplar și demarează concomitent patru anchete: una penală, deschisă de Parchet, una la care lucrează specialiști din cadrul ministerului, una deschisă de Colegiul Medicilor și ultima - internă, care se desfășoară în cadrul spitalului.
Miercuri, 17 aprilie, raportul întocmit de Corpul de control al ministerului vine cu un prim verdict: acuzațiile sunt false! „Sesizările formulate de către angajații spitalului au la bază o comunicare defectuoasă între conducerea unității și persoanele în cauză. Sesizările vizau imixtiuni în activitatea de control a directorului de îngrijiri și presupuse acțiuni de hărțuire exercitate asupra unui medic din cadrul secției ATI“, se arată în comunicatul de presă transmis de minister.
„Nimeni nu vrea să-și șifoneze imaginea“
Ne aflăm în an electoral, spune Cezar Irimia. Nimeni nu vrea să-și murdărească mâinile, să-și șifoneze imaginea. Motiv pentru care nimeni nu-și asumă răspunderea pentru tragedia de la Sf. Pantelimon. Așa că aruncă problema în curtea spitalului. „Și iată cum s-au spălat pe mâini! Nu le e rușine să acopere moartea a 17 oameni?“, se întreabă președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, revoltat. „Într-un raport în care ar fi trebuit să vii cu concluziile despre aceste decese, tu vii și vorbești despre o poveste de hărțuire, un amor ghebos și dragoste chioară? E de noaptea minții.“
Moartea acelor oameni este mușamalizată de sistem, acuză Cezar Irimia. „Trăim într-o țară unde responsabilitatea ministerială nu există. Oricine poate fi ministru în România fără să aibă cea mai mică răspundere“. El consideră că asumarea acestei tragedii de către Ministerul Sănătății nu ar fi altceva decât o mare pată pe obrazul unui ministru devorat de ambiții politice. „Mor oamenii pe capete și ministrul stă în funcție bine mersi.“
Este cunoscut faptul că în lumea medicală orgoliile sunt foarte mari, la fel și dorința de afirmare, lupta pentru anumite funcții este și ea acerbă. De aici apar cele mai multe neînțelegeri și frustrări. Nu mai vorbim despre faptul că sistemul în sine este subfinanțat, salariile, de multe ori, inechitabile, iar după cum bine știm, banii – care nu sunt și care nici nu vor veni – pun și mai multe paie pe foc. Însă, ține să precizeze Cezar Irimia, apele se agită și mai mult atunci când se implică politicul. „Amestecul clasei politice în sistemul de sănătate a dus la asemenea rezultate. Pentru că habarniștii ocupă funcții de conducere, profesioniștii muncesc până la epuizare și normal că sunt frustrați că îi comandă un neica nimeni, care a venit colorat politic. Un lipitor de afișe care îi spune cum să facă operația: pe stânga sau pe dreapta“, declară președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer. „Suntem de acord că într-o democrație funcția de ministru este politică, dar, totuși, lasă-i pe profesioniști să-și facă treaba dacă tu nu te pricepi.“
Cezar Irimia este de părere că directorul de îngrijiri medicale de la pitalul Sf. Spiridon nu minte, iar acuzațiile nu sunt false. „Nu ai cum să vii cu o astfel de poveste inventată, pe care nu o poți demonstra, pentru că aceste lucruri se pot cu ușurință verifica și, practic, nu faci decât să îți periclitezi nu numai funcția și meseria, ci și libertatea.“
Acarul Păun, țapul ispășitor al acestei macabre povești, este din nou lucrătorul medical, și nu sistemul. „Nu am văzut niciodată un raport care să vorbească despre subfinanțare, care să spună că nu există politici sanitare coerente, că nu funcționează nimic cum trebuie. Întotdeauna țapul ispășitor a fost asistenta/medicul/infirmierul... portarul“, mai spune Irimia.
Excepția care confirmă regula
17 decese în patru zile. Vorbim, într-adevăr, despre un număr exagerat de mare într-un timp extrem de scurt? Sau este doar o situație cu care secțiile de terapie intensivă se confruntă des, așa cum susțin medicii Spitalului Sf. Pantelimon? Ne-a răspuns la această întrebare dr. Carmen Pantiș, medic primar ATI în cadrul Spitalului de Urgență Oradea. „Mortalitatea într-o secție de Terapie Intensivă este foarte mare. Nu este imposibil să moară 17 pacienți în 4 zile. Uneori, vin atât de grav bolnavi, încât șansele sunt minime. Vin, de multe ori, aproape morți în Urgență. În ultimul moment. Apoi, sunt situații când aparținătorii unui pacient care suferă de cancer în fază terminală îl aduc la spital în ultimele sale zile sau ore de viață. În încercarea de a-l salva“, ne-a explicat medicul. Și încă un aspect: totul depinde de boala de care suferă pacientul, de stadiul în care se află afecțiunea respectivă, de comorbiditățile existente, de vârsta omului, de modul în care organismul răspunde la tratament. „Sunt foarte multe elemente care ar putea conduce sau nu către deces.“
Probabilitatea ca un număr atât de mare de decese să se producă într-un timp atât de scurt apare inclusiv în statistici, a declarat, pentru „Adevărul“și Marian Staș, expert în educație, un om al cifrelor, cu studii în matematică și informatică. „Există ceea ce se cheamă, în termeni statistici, matematici, conceptul de outlier. E vorba despre fenomene extrem de rare, foarte improbabile, dar care se pot petrece dincolo de orice teorie a conspirației. Din punct de vedere statistic, plecând de prezumția de bună credință a personalului medical, există și posibilitatea ca astfel de lucruri rarisime să se întâmple. Este ceva ce sare din regula jocului, o anomalie. Conceptul de «lebădă neagră». Extrem de rarisimă, dar dacă tu spui că nu știi că există lebede negre, asta nu înseamnă că toate lebedele sunt albe“, explică specialistul.
Sistemul sanitar, un cancer cu metastaze
Cezar Irimia mai amintește și despre subfinanțarea sistemului sanitar care pare că-și duce ultimele clipe. „Este, până la urmă, firesc să murim cu zile când spitalele nu au, multe dintre ele, medicamente vitale, esențiale și nici bani să le cumpere“, a mai precizat el, făcând referire la cazurile în care medicii sunt nevoiți să împartă un anumit medicament mai multor pacienți în așa fel încât cantitatea să ajungă tuturor.
Însă nu numai spitalele sunt în colaps, atrage atenția preşedintele Asociației Medicilor de Ambulator, dr. Cosmin Alexandrescu. Acesta a declarat într-o intervenție televizată că dacă în vară valoarea punctului de consultație va scădea, medicii din ambulator şi cei de familie vor fi obligaţi să-și închidă cabinetele. „În 18 ianuarie, când am avut negocierile cu CNAS, s-a convenit o menţinere a valorii punctului până la data de 1 iulie, numai că această menţinere s-a făcut prin rostogolirea banilor din bugetele trimestrelor 3 şi 4, urmând ca de la 1 iulie să se facă o nouă socoteală şi se va ajunge la o nouă valoare a punctului“. O problemă ar fi dacă Ministerul de Finanţe nu va reuşi să găsească sumele necesare pentru a acoperi deficitul actual din semestrul al doilea al anului. „Punctul se va prăbuşi. Iar dacă se va întâmpla acest lucru, probabil că vom fi obligaţi să oprim activitatea“, a mai declarat Alexandrescu.
Se încarcă comentariile...
