Super anul electoral 2024. Mizele alegerilor pentru fiecare partid parlamentar ANALIZĂ

România va avea parte de un an electoral fără precedent, cu patru rânduri de alegeri, scrutinuri care vor face să cadă capete de lideri, vor decide noua guvernare, dar și noul președinte al țării

În istoria postdecembristă, România nu s-a mai întâlnit cu un an cu atâtea alegeri până acum, iar situația se va repeta abia în 2044. Anul 2024 va fi un an de totul sau nimic, de rezultate bune sau cădere în irelevanță politică, fiind setat cadrul instituțional pentru o întreagă legislatură (2024-2028).

PSD, cel mai mare partid parlamentar și principala formațiune a guvernării, este cel care la primul test, cel al europarlamentarelor, va avea cele mai puține emoții. După un rușinos 22,5% în 2019, când era aproape să fie pe locul al treilea, PSD are toate premisele să ia un scor în jur de 30%. Reevaluările interne vor începe dacă rezultatul va fi cu mult sub 30%, care va pune la îndoială capacitatea celui mai mare partid pentru atacarea celorlalte alegeri care urmează calendaristic – locale, prezidențiale și parlamentare.

De data aceasta, social-democrații au mari speranțe că vor termina ghinionul celor 20 de ani fără președinte din partidul lor – de la Ion Iliescu. Iar cu actuala ofertă de candidați din toate partidele, Marcel Ciolacu pare să aibă o șansă bună pentru Palatul Cotroceni. Din interiorul partidului, Ciolacu este împins de lideri cu greutate pentru o candidatură, la fel cum în urmă cu zece ani tot greii partidului îl puneau pe Victor Ponta să intre în cursa electorală și să pună capăt Uniunii Social-Liberale, unde candidat fusese agreat Crin Antonescu. Singura problemă pentru PSD este factorul Geoană. Dacă actualul secretar general-adjunct se va încăpățâna să candideze, inclusiv independent, Mircea Geoană ar putea fura din voturile electoratului de stânga și să creeze premisele ca pentru prima dată cineva din PSD să nu prindă turul al II-lea al prezidențialelor. Pe de altă parte, e greu de crezut că un partid ca PSD, cu aproape 2.000 de primari și o armată de membri disciplinați, va accepta ca prezidențiabil pe cineva care și-a cam încheiat socotelile cu partidul de aproape un deceniu.

Cu mandatul pe masă

În cazul PNL, situația nu este una prea fericită. În continuare există o ruptură între conducerea restrânsă și liderii din teritoriu. Europarlamentarele vor fi momentul hotărâtor pentru conducerea formațiunii. Un scor sub 18% ar fi echivalentul unui eșec și, ca de fiecare dată, conducerea va pleca acasă. Apoi liberalii vor trebui să decidă cum se mobilizează pentru celelalte alegeri și pe cine pregătesc pentru prezidențiale. În afara variantei Ciucă la președinție, pentru moment șef de partid, din garnitura de lideri unul singur a rezistat probei electorale a timpului, a câștigat alegeri după alegeri, are o imagine bună inclusiv în rândul tinerilor și este respectat de tot partidul: Emil Boc. Tot ce mai rămâne e ca liberalii să-l convingă să lase Cluj-Napoca, unde poate câștiga un nou mandat fără emoții, pentru a-i ajuta la prezidențiale.

Potrivit imaginii de moment, nici cei mai optimiști liberali nu se mai așteaptă ca la parlamentare să obțină un scor asemănător celui din 2020, adică 25%, așa că prezența în Legislativ se întrevede a fi una mult mai slabă. De asemenea, în următoarele luni, liberalii vor încerca să aducă „acasă” tot mai mulți dintre membrii plecați la Forța Dreptei, pentru a întări formațiunea. Un rol important îl va juca redefinirea PNL: va fi un partid cu un mesaj mai aplecat spre conservatorism, specific pentru rural și urbanul mic, sau va fi unul care tinde spre mesajele liberale, mai plăcut la nivelul familiei popularilor europeni, dar și în marile orașe.

UDMR e încă prins între statul în opoziție și putere. Deși nu mai are miniștri și o bună parte din secretarii de stat. Uniunea are în continuare prefecți și subprefecți. Scopul UDMR este să să mențină la peste 5%, ca să treacă pragul electoral. Iar pentru acest lucru ia inclusiv reprezentanți ai formațiunilor radicale la AMR și FCM, cei care au înaintat și proiectele referitoare la autonomia Ținutului Secuiesc.

Opoziția, între Dreapta Unită și radicalii populiști

USR caută să nu cadă în irelevanță politică prin noua construcție politică pentru europarlamentare – Alianța Dreapta Unită, alături de Forța Dreptei și PMP. Un rezultat de peste 20% la europene, care să-i propulseze pe locul 2 sau 3, ar face din alianță un actor politic important pentru parlamentare și prezidențiale. O posibilă reușită ar însemna continuarea colaborării și pentru parlamentare, unde PMP și Forța Dreptei nu au capacitatea de a trece singure pragul. Însă o colaborare de trei partide la parlamentare înseamnă și o asumare de un rezultat de minimum 9%, atât cât este pragul pentru o alianță din trei formațiuni, spre deosebire de pragul pentru un partid, care este de 5%. Așa că USR riscă pe varianta construcției cu o alianță. În ceea ce privește prezidențiabilul, cea mai bună ofertă electorală tocmai a fost izolată politic. Mai precis, Elena Lasconi, o primăriță cu imagine bună în teritoriu, care știe să vorbească, dar mai ales să se vorbească de ea, în condițiile în care liderii Alianței nu suscită nicio pasiune sau atenție publică.

Alianța Dreapta Unită va trebui să se lupte pentru voturile electoratului nemulțumit cu polul suveranist din jurul Alianței pentru Unirea Românilor și partidul pe persoană fizică al Dianei Șoșoacă: S.O.S. George Simion și echipa sa au adus lângă AUR numeroase partide de buzunar, în încercarea de a strânge voturi din toate părțile. Obiectivul la europarlamentare este câștigarea a peste 30% din voturi, însă un rezultat care nu ar avea nici măcar 2 în față ar cam termina șansele de prezidențiabil ale președintelui AUR. După europarlamentare, AUR își va anunța candidatul la președinție, fiind așteptată desemnarea lui Simion, care, la cum arată fotografia de moment, are șanse la turul 2.

Cum poate încurca Șoșoacă AUR

Însă rezultatul AUR și susținerea lui Simion depind mult de prestația Dianei Șoșoacă și a S.O.S. la europarlamentare. Dacă S.O.S. trece de 5% înseamnă că o parte considerabilă a votanților AUR au ales să meargă alături de Șoșoacă. Mai mult, ar fi un semnal că senatoarea ar rupe un procent suficient de mare la prezidențiale cât Simion să nu intre în turul 2. În prezent, Șoșoacă îl depășește pe Simion și ca notorietate, dar și din punct de vedere al cotei încrederii.