Inteligența emoțională bate IQ-ul. Psiholog: „Când asculți de exterior, ești pierdut în interior“
0Mulți consideră că IQ-ul este principalul criteriu pentru reușita în viață. Studiile psihologice din ultimii ani au scos în evidență că mult mai importantă este inteligența emoțională.
De cele mai multe ori, inteligența cognitivă primează în fața celei emoționale, iar mulți copii sunt educați în această notă, deși lucrurile ar trebui să stea exact invers. Inteligența cognitivă poate fi și cuantificată, media încadrându-se în jurul valorii de 100, cu o minimă de 85 și o maximă de 115.
Inteligența emoțională este însă mai importantă pentru că datorită ei omul poate funcționa ca un întreg, având echilibrate ambele emisfere cerebrale. Inteligența emoțională are cinci mari componente care o definesc: autocunoașterea, stăpânirea de sine, motivația intrinsecă, empatia și abilitățile sociale.
Despre inteligența emoțională a început să se vorbească mai mult în anii '60, iar Daniel Goleman, scriitor, psiholog și jurnalist de știință, a scris mai multe cărți despre această formă de inteligență.
„Inteligența emoțională a căzut cumva pe plan secund în ultimii ani, în contextul în care tehnologia a evoluat foarte mult, iar oamenii sunt mult mai interesați de gadgeturi decât să se cunoască pe sine. Ca să înțelegem mai bine, inteligența emoțională este abilitatea de a recunoaște, opera și chiar manageria emoțiile proprii și chiar și pe ale celor apropiați”, explică psihologul gălățean Stelian Chivu.
Fiecare dintre noi are propriile programe negative și blocaje care ne limitează inteligența emoțională. De pildă, părinții își sfătuiesc de multe ori copiii să nu își exprime emoțiile, ceea ce nu este deloc bine.
Studiile de specialitate au stabilit că fiecare copil are o inteligență emoțională foarte dezvoltată. De cele mai multe ori, ceea ce gândesc și trăiesc ajung să și manifeste ulterior.
Inteligența lingvistică și cea spațială
Ca să înțelegem mai bine diferențele dintre inteligența cognitivă - sau IQ, cum este cunoscută - și inteligența emoțională, e necesar să știm mai întâi ce este fiecare.
Inteligența cognitivă poate fi măsurată printr-o serie de teste, așa cum aminteam și anterior, și, conform teoriei inteligențelor multiple, a doctorului Howard Gardner, a fost împărțită în șapte categorii.
Prima categorie este inteligență lingvistică și vizează abilitățile de vorbire ale fiecăruia dintre noi.
A doua categorie este inteligență logico-matematică și privește capacitatea de-a face calcule matematice complexe cu ușurință.
Cea de-a treia categorie este inteligența spațială, o abilitate ce ne permite să vedem și să ne orientăm în spațiu.
A patra categorie este inteligența muzicală, ce include urechea muzicală și abilitatea de-a cânta și compune melodii.
A cincea categorie este inteligența kinestezică, care ne aduce abilitatea de-a identifica lucrurile prin atingere și învățarea prin manevrarea obiectelor.
A șasea categorie este inteligența intrapersonală, ce vizează capacitatea fiecăruia dintre noi de a ne conştientiza propriile emoţii, de a avea un bun raport cu noi înşine, adică de a fi mulţumiţi de noi, de a simţi pozitiv în legătură cu noi şi viaţa pe care o ducem.
A șaptea categorie este inteligența interpersonală, ce reprezintă măsura în care o persoană este conştientă de sentimentele, grijile şi nevoile celorlalţi, capabilă să iniţieze şi să întreţină relaţii de cooperare și în același timp constructive.
Acest tip de inteligență ne arată cum ne înţelegem rolul în societate, cât de responsabili şi implicaţi suntem, care sunt deprinderile noastre sociale și care este modul în care relaţionăm.
De ce se pune mai mult accentul pe IQ
În societatea de astăzi, oamenii au fost educați să își dezvolte în special emisfera stângă, care analizează, etichetează, compară, calculează și evaluează. Aceste abilități sunt căutate în special pentru găsirea unui job bun, dar prin trecerea inteligenței emoționale în plan secund ne reducem capacitatea de-a ne folosi IQ-ul la potențialul lui maxim.
„Este însă necesar ca noi, ca indivizi, să evoluăm. În primul rând, trebuie restabilit echilibrul între emisfera cerebrală stângă, care se poate spune că aparține inteligenței cognitive, și emisfera dreaptă, care aparține inteligenței emoționale. Oamenii gândesc mult, dar, din păcate, trec prin procesul mental gândurile, ideile sau conceptele altora. Sunt consumatori de stări de bine, dar generatori de stări negative”, spune psihologul Stelian Chivu.
De pildă, vedem la televizor o reclamă la un produs. Ne dorim acel produs, dar în același timp ne pare rău că încă nu îl avem sau suntem invidioși pe cei care îl au. Rezolvarea este simplă și ne este tuturor la îndemână: să devenim generatori de stări pozitive.
„Inteligența mentală amplifică, de obicei, ego-ul, pe când inteligența emoțională amplifică comunicarea cu cei din jur. Este acel gen de comunicare din suflet”, explică psihologul Stelian Chivu.
O altă nuanță importantă este că inteligența emoțională este despre interiorul nostru, dar se manifestă în exterior. În schimb, inteligența mentală este exterioară și ajunge să se manifeste în interior.
Sănătatea inteligenței
Când ne naștem, inteligența emoțională este predominantă. IQ-ul se transmite ereditar, dar depinde de fiecare dintre noi dacă acest gen de inteligență va fi manifestat cât mai aproape de potențialul maxim în timpul vieții. Inteligența cognitivă ține mai mult de partea noastră mentală, în timp ce inteligența emoțională este în strânsă legătură cu inima.
„Mulți dintre noi și-ar dori să iubească sau să fie iubiți mai mult. Este o idee, un gând mental, și are legătură cu inteligența cognitivă. În schimb, sufăr emoțional pentru că nu iubesc așa cum aș vrea sau nu sunt iubit. Aici vorbim de inteligența emoțională”, exemplifică psihologul Stelian Chivu, pentru a înțelege diferențele între cele două tipuri de inteligență.
Practic, în funcție de inteligența emoțională pe care reușim să o dezvoltăm de-a lungul anilor ne vom forma și un nivel corespunzător de conștiință.
Ca să fim și mai expliciți, când accesăm emoții pozitive profunde, mintea tace. Inteligența cognitivă planifică și proiectează, iar inteligența emoțională atrage ceea ce ne dorim în viața noastră, iar finalmente materializează. Mintea controlează și domină și de multe ori manipulează, în timp ce inteligența emoțională aduce stări pozitive sau negative, în funcție de ceea ce ne dorim.
„Dacă avem aptitudinea inteligenței emoționale, e nevoie să avem și atitudinea corespunzătoare, care poate fi pozitivă sau negativă. Inteligența cognitivă emite, pentru că vorbim de creier, care este electric, iar inteligența emoțională atrage, pentru că inima este magnetică. Practic, dacă avem o atitudine pozitivă, ne vom perfecta și amplifica aptitudinile”, spune psihologul Stelian Chivu.
Există chiar și o sănătate a inteligenței cognitive și a celei emoționale. Creierul rămâne sănătos atât timp cât va fi antrenat, așa că este necesar să scriem, să citim și să memorăm constant.
Pentru a dezvolta inteligența emoțională e nevoie să lucrăm în cu totul alt registru.
„Se dezvoltă în comunicare cu natura exterioară și cu cea interioară. Practic, când asculți de exterior, ești pierdut în interior. Inteligența emoțională va fi antrenată cât timp vom accesa și genera stări din ce în ce mai înalte”, conchide psihologul Stelian Chivu.
Se încarcă comentariile...
