Înalta Curte a decis că statul român poate fi dat în judecată pentru efectele vaccinului anti-COVID

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că statul român poate fi chemat în instanță într-un proces prin care o persoană cere despăgubiri pentru efectele negative ale vaccinării împotriva COVID. 

Persoanele afectate de vaccinul anti-covid pot da statul în judecată. FOTO: Pexeles

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că persoanele care afirmă că au suferit efecte adverse în urma vaccinării anti-COVID pot solicita despăgubiri nu doar de la producătorii serului, ci și de la statul român.

Decizia confirmă că cetățenii au dreptul de a acționa statul în instanță, dacă există suspiciuni de neglijență sau greșeli în administrarea campaniei de vaccinare.

Hotărârea magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă un moment important în definirea responsabilităților statului în contextul măsurilor pandemice. Prin această decizie, instanța supremă confirmă că justiția trebuie să ofere o cale de reparare tuturor celor care se consideră prejudiciați, inclusiv atunci când este vorba despre acțiuni sau decizii luate în situații excepționale.

 Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, a explicat motivul pentru care statul român poate fi dat în judecată de persoanele care susțin că au avut de suferit în urma vaccinării anti-COVID.  

„Trebuie să existe garanția că acestea se pot adresa justiției”, a declarat luni seară, la Antena 3, Victor Alistar, subliniind că decizia nu stabilește vinovăția statului, ci deschide posibilitatea ca instanțele să analizeze, de la caz la caz, existența unei eventuale răspunderi.

Cazul care a dus la această decizie

Cazul care a dus la pronunțarea hotărârii are la bază plângerea unei femei care a reclamat probleme grave de sănătate după vaccinarea anti-COVID. Aceasta a dat în judecată atât producătorul vaccinului, cât și Ministerul Sănătății, cerând despăgubiri pentru prejudiciile suferite.

Inițial, Tribunalul a respins cererea pe motiv că statul nu ar putea fi pârât într-un astfel de proces. Ulterior, Curtea de Apel a decis contrariul, stabilind că statul poate fi parte în cauză, având „calitate procesuală pasivă”, adică poate răspunde juridic.

Nemulțumit, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor și Guvern, a formulat recurs, susținând că nu poate fi tras la răspundere pentru eventualele defecte ale vaccinului. Înalta Curte a respins aceste argumente și a menținut decizia anterioară, reafirmând dreptul cetățenilor de a solicita despăgubiri prin dreptul comun.

Explicațiile purtătorului de cuvânt al Înaltei Curți

Victor Alistar a detaliat sensul hotărârii, arătând că statul are o responsabilitate specială în perioade de criză, dar această responsabilitate nu exclude dreptul cetățenilor de a contesta eventualele efecte negative.

„Este o aplicare concretă a principiului statului de drept: în situații excepționale, precum pandemii sau calamități, statul are o marjă de intervenție pentru protejarea binelui public, dar, dacă sunt afectate anumite persoane, trebuie să existe garanția că acestea se pot adresa justiției”, a explicat Victor Alistar.

El a subliniat că decizia nu implică automat culpa autorităților și nici nu stabilește vreo răspundere colectivă, ci doar confirmă că cetățenii au dreptul să ceară instanțelor o evaluare obiectivă a cazurilor în care consideră că au fost prejudiciați.

Ce înseamnă concret hotărârea ÎCCJ

Decizia nu stabilește despăgubiri automate, ci doar trasează cadrul legal pentru ca orice persoană care consideră că a fost afectată de vaccinare să poată intenta proces atât împotriva statului român, cât și împotriva producătorului vaccinului.

Judecătorii au arătat că răspunderea statului poate fi analizată „potrivit dreptului comun”, adică în baza regulilor generale privind greșelile, neglijența sau omisiunile autorităților.

Prin această hotărâre, Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă că statul de drept nu se rezumă la respectarea legilor, ci include și garantarea accesului la justiție și a reparării prejudiciilor produse, chiar și atunci când acestea provin din măsuri luate în interes public.

„Prin această decizie, Înalta Curte reafirmă faptul că statul de drept înseamnă, în esență, garantarea drepturilor cetățeanului și posibilitatea reparării oricărui prejudiciu produs prin măsuri publice. Justiția are rolul de a asigura fiecărei persoane dreptul efectiv de a solicita și obține despăgubiri”, a punctat Victor Alistar.