Două treimi din români nu-şi tratează corect coşurile de pe faţă

Dr. Mihaela LeventerPreşedintele Societăţii Române de Dermatocosmetică

nu s-au tratat deloc; o treime s-au tratat empiric, folosind sfaturi ale prietenilor, familiei, revistelor şi ziarelor; 20 la sută s-au tratat doar cosmetic, fără rezultate. Doar 40 la sută au făcut un tratament medical, ceea ce înseamnă că aproape 60% din pacienţi nu s-au tratat corespunzător.
Terapia locală dezamăgeşte pacienţii
Jumătate din pacienţii care au urmat o terapie locală nu s-au declarat mulţumiţi, abandonând cremele antiacneice după perioade relativ scurte de 3-6 săptămâni, motivînd întreruperea cu apariţia unui tegument roşu, iritat, descuamat pe zona pe care a fost aplicată crema, deşi efectul acesta este răul inevitabil. Alţi pacienţi s-au speriat de apariţia în continuare a altor coşuri, deşi începuseră tratamentul şi l-au schimbat din proprie iniţiativă cu altceva. Sunt şi pacienţi care nu fac faţă costurilor medicamentelor prescrise şi optează pentru soluţii ieftine, neadaptate situaţiei.
Comunicarea cu medicul, principala problemă
Unii pacienţi au considerat că tratamentul lung cu antibiotice este nociv, deşi cura corectă este de durată. Femeile s-au temut de efectele secundare ale contraceptivelor, fără să le poată preciza, sau le-au refuzat deoarece au auzit că îngraşă. Femeile care nu au viaţă sexuală consideră dăunător să ia anticoncepţionale, deşi acestea se administrează pentru a regla ciclul şi a ameliora nivelul hormonal, implicit şi aspectul tenului. De fapt, ele au primit informaţii contradictorii despre contraceptive şi se tem de produsele medicamentoase puternice cu administrare pe termen lung.
Majoritatea eşecurilor terapeutice în acnee se datorează lipsei de comunicare dintre pacient şi medic. Cei mai mulţi pacienţi ascultă mai uşor sfatul unei persoane neavizate, înţeleg mai uşor experienţa prietenilor sau a colegilor şi nu dau credit medicului, pentru că acesta nu a reuşit să le trezească încrederea necesară.
Informaţii false, în folclor
Studiind la pacienţii pe care i-am supravegheat cauzele abandonului sau refuzului medicaţiei prescrise corect de alţi medici, am constatat că în mediul casnic circulă o serie de informaţii false, intrate deja în folclorul urban. Pacientul român citeşte despre efectele secundare descrise detaliat pe prospect, se sperie şi ia decizia de a întrerupe medicaţia, fără a se mai consulta cu medicul. De cele mai multe ori, incidenţa efectelor secundare este foarte redusă, iar medicul are în vedere ansamblul problemelor, evaluează avantajele şi dezavantajele unei scheme terapeutice şi recomandă tratamentul în cunoştinţă de cauză.
Alteori, pacientul nu înţelege recomandările specialistului, nu înţelege noţiunea de cură terapeutică şi renunţă înainte ca medicaţia să fi avut şansa de a dezvolta un efect favorabil. Nemulţumirile privind rezultatele tratamentului nu sunt comunicate medicului curant, ci mai degrabă altui specialist la care pacientul apelează cu prea multă uşurinţă. Astfel, pacienţii strâng teancuri de reţete pe care le urmează parţial şi fără convingere. O altă cauză a abandonului este şi efectul pozitiv obţinut rapid, dar care nu asigură consolidarea unei vindecări şi nici nu împiedică recidiva. Pacienţii noştri confundă terapia medicală cu cea cosmetică şi aşteaptă efecte miraculoase de la produsele de întreţinere cosmetică şi efecte cosmetice de la produsele dermatologice.