Diagnostic rapid și intervenții exersate pe „copia” pacientului. Cum ar putea ajuta în viitor caravanele medicale. „Nu sunt SF”
0În spitalele viitorului se vor putea executa „copii” ale pacientului pe baza investigațiilor imagistice, iar anumite intervenții să fie astfel exersate pentru a se minimiza riscurile. Caravanele medicale ar putea fi, pe de altă parte, soluția pentru un diagnostic rapid în zonele defavorizate.
O problemă astăzi greu de rezolvat, accesul inegal al populației la serviciile medicale, ar putea fi depășită în scurt timp prin utilizarea dispozitivelor din ce în ce mai sofisticate care să fie folosite atunci când la pacienți ajunge un profesionist din domeniul sănătății.
Medicul Adrian Streinu Cercel, prezent la masa rotundă organizată recent de Federația Asociațiilor Pacienților Bolnavi de Cancer (FABC) cu ocazia prezentării rezultatelor caravanei „Nu am făcut destul”, a subliniat importanța caravanelor medicale organizate de diverse entități. Astfel de inițiative vor fi chiar și mai utile în viitor, când cei care ajung în localitățile defavorizate ar putea, într-o singură vizită, să culeagă date importante pentru pacient, dar și pentru sistemul de sănătate, totodată punându-i pacientului la dispoziție și un diagnostic rapid.
„Datele pe care le aveți (n. red. – datele culese de caravana FABC cu ocazia investigării a peste 1.000 de pacienți din opt localități din mediul rural) sunt date foarte interesante, pentru că ele pot să stea la baza unei mapări a nevoii pentru sănătate și sper ca într-un timp relativ scurt să puteți să mergeți la persoanele respective cu dispozitive la purtător care să culeagă informații. Eu v-am adus astăzi cu mine unul din aceste dispozitive, care ia pulsul, tensiunea arterială, ceva frecvențe, pulsoximetrie, o drăcovenie. Dar sunt alte device-uri, brățări, care iau și glicemia, care iau și ureea și între timp fac și profilul lipidic. Deci încet-încet ne dezvoltăm și atunci dumneavoastră ați putea să culegeți astfel de date care sunt aruncate pe urmă prin wi-fi într-un cloud de sănătate și de acolo să plece eventualele analize de moment pentru persoana respectivă într-un loc unde un AI îi spune dacă există vreun risc imediat sau nu și de asemenea poate să facă și o programare”, a explicat medicul cum s-ar putea derula în viitor lucrurile.
Pentru ca un astfel de scenariu să poată fi pus în aplicare este în continuare nevoie ca cineva să ajungă la pacienții astăzi lipsiți de accesul la servicii medicale, iar din acest motiv importanța caravanelor, care cele mai multe astăzi sunt organizate fără implicarea statului, ar putea să crească.
„Să știți că aceste lucruri nu sunt science fiction, se regăsesc în programul pe care noi îl dezbatem la comisia pentru Sănătate din Senat și cu aplicabilitate din 2034, timp în care ne dorim ca toate unitățile medicale să fie digitalizate și inteligente. Și mergem până acolo cu gândul încât în spitalele de gradul trei, spitalele cognitive, să aibă posibilitatea să facă duplicarea pacientului din punct de vedere al imagisticii, respectiv tot ce înseamnă imagine - RMN, CT, ecografie - este descompusă și ulterior reunificată și face copia fidelă a pacientului. Și roboții urmează să lucreze pe copia virtuală, după care să intervină pe pacient, în așa fel încât riscurile de complicații sau de alte lucruri să fie reduse la minimum. Asta se cheamă spitale cognitive. Să știți că există pe această planetă care se cheamă Pământ, nu este ceva ce mi-a trecut mie prin cap. (...) Asta doresc eu, inclusiv pentru oamenii care trăiesc în România”, a adăugat dr. Streinu-Cercel.
Posibilitatea organizării de caravane în mediul rural chiar de către spitalele de stat este în planul autorităților. Astfel, spitalele publice publice vor avea ocazia, în viitorul contract de prestări servicii, să presteze servicii de laborator în care să fie incluse și recoltarea de probe în teritoriu, prin intermediul unor caravane organizate de spitalul care are în structură ambulatoriu.
Astăzi, deși pacienții au posibilitatea să solicite medicului de familie recomandare pentru investigații de rutină în cadrul programului de prevenție, investigațiile cu rol de prevenție în continuare reprezintă foarte puțin din totalul investigațiilor prescrise.
Vicepreședinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Larisa Mezinu, a precizat la rândul său că de serviciile de prevenție pot beneficia și persoanele neasigurate, cu plata de la bugetul de stat, „deci nu din contribuția celor care achită asigurări”. Există însă mai multe aspecte care fac ca programul să nu se deruleze conform așteptărilor. Pe de o parte populația încă nu face din analizele de prevenție o prioritate, pe de alta, nu toți furnizorii de servicii medicale răspund solicitărilor pacienților, motivând lipsa fondurilor chiar dacă pentru astfel de servicii nu este impus un plafon.
„Vedem că în continuare anumiți furnizori nu și-au schimbat comportamentul, nu acordă astfel de servicii sau, mai grav, trimit pacienți la plimbare. Țin să vă spun că și organele de control ale Casei de Asigurări de Sănătate, chiar dacă suntem noi puțini, își fac treabă. De curând, sediul social al unui furnizor important din zona paraclinic a fost închis pe acest motiv, că a trimis la plimbare o serie de pacienți care aveau bilet de trimitere de tip preventiv și care, bineînțeles, au acces la servicii peste valoarea de plafon. Deci nu există fonduri când vorbim despre prevenție și despre monitorizarea bolnavilor cu boli cu impact major asupra vieții, inclusiv cei care suferă de cancer, prevenția este mult extinsă”, a precizat Mezinu.
E greu să convingi oamenii să meargă să-și investigheze starea de sănătate, a mai spus vicepreședinta CNAS, dezvăluind că la finele anului 2022 – începutul anului 2023 CNAS a derulat un sondaj printre persoanelor care se adresau către instituție cu o solicitare pe e-mail, acestea fiind întrebate dacă și-au realizat analizele de tip preventiv. Cei mai mulți dintre intervievați nu făcuseră aceste analize, iar la răspunsul de tip deschis motivau că nu le-au făcut pentru că „dacă nu mă doare, nu mă caut”.
Cât despre caravanele medicale, ideea ca acestea să poată fi organizate cu decontare prin CNAS nu este nouă, însă de-abia acum s-au făcut pași concreți pentru a putea fi pusă în practică. „Iată că de luna trecută, prin al doilea pachet de reforme în sistemul de sănătate, s-a creat această posibilitate. Prin urmare, orice spital care are în structură sau care aduce și își formează o structură de caravană mobilă poate pleca în zonele rurale pentru a acorda servicii în vederea depistării timpurii a bolilor cu impact major asupra vieții. Și aici vorbim de diabet, boli cardiovasculare, vorbim de cancer, vorbim de boli neurologice, dar și de sănătate mintală. Pentru că, vă spun, avem mulți vârstnici în zona rurală care nu se caută și n-au auzit de Alzheimer,, de depresie, de demență, de tot felul de forme de boli, de tulburări ale sănătății mintale care trebuie depistate, trebuie tratate. Și acest trebuie înseamnă un efort comun, un efort comun, atât al asigurărilor sociale de sănătate, dar și al medicilor, a spitalelor, a furnizorilor care au contract și care livrează servicii în sistemul de asigurări de sănătate”, a mai spus Mezinu.
Prevenția, un concept aproape necunoscut în comunitățile rurale
Caravana „Nu am făcut destul” organizată de FABC în perioada septembrie – decembrie 2025, cu focus pe oncologie, a ajuns în opt localități din cinci județe ale țării, fiind investigate 1.082 de persoane. Datele arată că: 4% dintre cei investigați prezintă o creștere a valorii creatininei serice, ceea ce indică o afectare renală; 7% din bărbații investigați au valori crescute ale PSA, ceea ce implică investigații imagistice pentru determinarea cauzei (poate fi vorba inclusiv de o afecțiune oncologică); 8-13% au afectare hepatică; 6% au infecție urinară; 4% prezentau hemoragii oculte în fecale ceea ce necesită investigații suplimentare pentru evaluarea unor posibile leziuni determinate de cancer colorectal; 6.9% - prezintau anemie; 25% au valori crescute ale glicemiei - diabet zaharat sau un control glicemic inadecvat; 52% au nivel crescut de colesterol total; 30% - valori crescute ale trigliceridelor; 76.8% au nivel crescut de LDL - colesterol cu risc crescut de boli cardiovasculare; 62% dintre femeile prezente nu și-au făcut niciodată o ecografie mamară sau o mamografie, iar 24,5% și-au făcut în urmă cu mai mult de doi ani; doar 13,5% dintre femeile investigate au făcut o ecografie sau mamografie în ultimii 3 ani; 93% dintre persoanele trecute de 50 de ani nu au făcut niciodată un test de sângerări oculte în materiile fecale (test FIT); 35% dintre femei nu au făcut niciodată un test HPV sau Papanicolau, iar 23,5% l-au făcut cu mai mult de 3 ani în urmă.
FABC desfășoară astfel de caravane de 12 ani, timp în care au fost testate peste 13.600 de persoane din 35 județe ale țării, fiind descoperite astfel 35 de cazuri de cancer.
Se încarcă comentariile...
