Depresia legată de nașterea unui copil: cum o recunoști, cum îi faci față. Și tații sunt afectați
0Venirea pe lume a unui copil este o bucurie, însă aduce și modificări majore în viața cuplului. Cele mai afectate sunt mamele (una din 10 femei va dezvolta o formă de depresie mai severă, de lungă durată), însă și bărbații suferă.
O campanie de informare a populației feminine (în special a gravidelor) privind importanța recunoașterii și intervenției timpurii în cazul tulburărilor mintale, organizată de instituțiile subordonate Ministerului Sănătății, este în plină desfășurare în această lună. Specialiștii care au întocmit un amplu material de informare (disponibil și pe site-ul DSP Olt ) vor ca femeile, dar numai, să conștientizeze ce impact au tulburările mintale asupra vieții oamenilor și să caute îngrijire. Asta pentru că, la nivel global, o persoană din opt suferă de o tulburare mintală, femeile fiind afectate într-un procent mai mare decât bărbații.
O etapă specială în viața unei femei, în care poate să apară depresia, este nașterea unui copil. O femeie din 10 suferă de depresie postnatală în primul an după naștere, în timp ce o femeie din 1.000 dezvoltă o afecțiune mai gravă, denumită psihoză postpartum. Și unul din 10 proaspeți tați suferă de depresie în timpul anului în care se naște copilul lor, mai arată statisticile, conform sursei citate.
Semnele depresiei din timpul sarcinii
Depresia poate să apară atât în timpul sarcinii (depresie prenatală), cât și după nașterea copilului.
Iată care sunt semnele și simptomele depresiei prenatale, conform sursei citate:
⦁ senzație de tristețe, dispoziție scăzută sau plâns facil;
⦁ iritabilitate sau enervare ușoară;
⦁ pierderea interesului pentru alte persoane din jur;
⦁ lipsa poftei de mâncare sau creșterea acesteia;
⦁ gânduri negative, cum ar fi îngrijorarea că nu veți putea avea grijă de copil, simțindu-vă vinovată, fără speranță sau învinovățindu-vă pentru problemele pe care le aveți;
⦁ probleme de concentrare sau de luare a deciziilor.
„Alte afecțiuni mintale care se pot dezvolta în timpul sarcinii sau care se pot agrava în sarcină includ: tulburări de anxietate, inclusiv tulburare de anxietate generalizată, anxietate socială, tulburare de stres posttraumatic și tulburare de panică; tulburare obsesiv-compulsivă, în care gândurile, imaginile sau îndemnurile nedorite și neplăcute intră în mod repetat în mintea unei persoane, provocându-i anxietate și ducând la comportamente repetitive”, mai spun specialiștii.
Depresia postpartum debutează în decurs de patru săptămâni după naștere
Mult mai cunoscută este afectarea femeilor după ce dau naștere copilului. „Depresia postpartum (PPD) este o combinație complexă de modificări fizice, emoționale și comportamentale care au loc la unele femei, după naștere. PPD este o formă de depresie majoră care debutează în decurs de 4 săptămâni după naștere. Diagnosticul depresiei postpartum se bazează nu numai pe perioada de timp dintre naștere și debut, ci și pe severitatea depresiei”, spun autorii campaniei, reamintind că o femeie din 1.000 dezvoltă această afecțiune gravă numită psihoză postpartum.
Iată care sunt semnele și simptome de depresie postpartum:
⦁ Insomnii;
⦁ Schimbări ale apetitului;
⦁ Oboseală severă;
⦁ Schimbări frecvente de dispoziție;
⦁ Lipsa de interes față de copil;
⦁ Plâns ușor tot timpul, adesea fără motiv;
⦁ Mânie severă;
⦁ Pierderea plăcerii pentru orice activitate;
⦁ Sentimente de inutilitate, deznădejde și neputință;
⦁ Gânduri de moarte sau sinucidere;
⦁ Gânduri de a răni pe altcineva;
⦁ Probleme de concentrare sau de luare a deciziilor.
Conform rezultatelor chestionarelor aplicate, 70,3% dintre respondenți menționează drept cauze și factori de risc ai depresiei postpartum trecerea printr-un eveniment stresant. „56,1% consideră istoricul de depresie înainte de sarcină drept factor de risc, iar 54% dintre subiecți menționează conflictul conjugal. 16,5% consideră numărul de copii din familie ca fiind o cauză a depresiei postpartum. (...) Aproape 3/4 dintre subiecți ( 73%) declară că știu care sunt consecințele depresiei materne asupra sănătății și dezvoltării copilului, peste un sfert necunoscând acest lucru. Majoritatea - 84,2% - consideră depresia perinatală netratată ca fiind una dintre cauzele sinuciderii”, mai spun autorii campaniei.
Cât privește conduita adoptată în urma recunoașterii semnelor și simptomelor depresiei, 54,9% dintre subiecți declară că apelează prima dată la medicul de familie atunci când se simt deprimați, 44,2% apelează prima dată la psiholog, 27,2% la medicul psihiatru și 26,8% la prieteni.
Aceeași cercetare a mai arătat că aproape 80% dintre persoanele afectate, proaspăt părinți, nu au participat la cursuri de educație prenatală.
„Dormiți sau odihniți-vă atunci când copilul doarme”
Pentru a preveni depresia severă postpartum specialiștii ne recomandă să fim atenți la semne și să cerem ajutor devreme. Iată care sunt și alte recomandări:
- dacă aveți antecedente de depresie, spuneți medicului dumneavoastră de îndată ce aflați că sunteți gravidă sau dacă intenționați să rămâneți gravidă. În timpul sarcinii, medicul vă poate monitoriza simptomele;
- gestionați simptomele ușoare cu ajutorul grupurilor de sprijin, consiliere sau alte terapii. Medicul vă poate prescrie medicamente chiar și atunci când sunteți gravidă;
- după ce se naște copilul, medicul vă poate recomanda un control postpartum precoce, pentru a căuta simptomele depresiei. Dacă ele există, trebuie să începeți cât mai devreme tratamentul. Dacă aveți antecedente de depresie postpartum, medicul vă poate recomanda tratament imediat după naștere;
- faceți exerciții fizice sau plimbări;
- urmați o dietă potrivită, evitați alcoolul și cafeina;
- implicați-vă partenerul în activitățile zilnice de îngrijire a copilului;
- păstrați legătura cu familia și prietenii și nu vă izolați;
- limitați numărul vizitatorilor acasă;
- dormiți sau odihniți-vă atunci când copilul doarme.
Se încarcă comentariile...
