De ce apar negii. Tăieturile şi transpiraţia, nu atingerea broaştelor, sunt principalele cauze ale apariţiei negilor

Negii sunt infecţii ale pielii cu HPV - Human Papilloma Virus. FOTO: Shutterstock

Negii sau verucile reprezintă cea mai frecventă suferinţă dermatologică, după acnee. Studiile arată că trei din patru persoane se confruntă cu această problemă la un moment dat în viaţă, iar copiii şi adolescenţii sunt cei mai susceptibili la apariţia verucilor, din cauza sistemului imunitar incomplet dezvoltat. De ce apar negii?

Trebuie menţionat că negii nu sunt bătături, deşi au acest aspect, ci sunt papule, adică leziuni cu conţinut solid care pot fi simţite la palpare şi care sunt ridicate faţă de planul pielii.

Negii pot apărea cu precădere pe mâini şi degete, însă există şi forme care se localizează la nivelul tălpii, pe scalp, faţă, gât, torace sau genunchi.

De ce apar negii. Mitul broaştelor râioase

Există un vechi mit conform căruia dacă atingi o broască îţi apar negi, însă acesta este complet fals. Negii sunt, de fapt, infecţii ale pielii cu HPV – Human Papilloma Virus, acelaşi virus care favorizează cancerul de col uterin, dar care, atenţie, nu înseamnă că verucile se transformă în cancer, spun dermatologii.

Sunt aproximativ 180 de tipuri de HPV, iar dintre aceste tulpini una determină apariţia negilor. Din acest motiv, vaccinul anti HPV nu are cum să prevină apariţia negilor, pentru că este destinat unor tulpini diferite.
HPV se găseşte deseori pe obiecte, însă infecţia este favorizată de microleziunile de la nivelul pielii (zgârieturi, tăieturi), umezeala crescută (bazine de înot, duşuri, vestiare, saună) şi de transpiraţia excesivă.

De asemenea, verucile se transmit şi prin contact direct. De aceea sunt frecvente verucile din jurul unghiilor la cei care îşi rod unghiile.

Negii pot infecta şi suprafeţe de piele alăturate, cum ar fi degetele de la picioare sau de la mâini, rezultând infecţii „în balama“.

Există mai multe tipuri de veruci, în funcţie de localizare, aspect şi agent cauzal: Veruci vulgare (date de HPV 1, 2, 4, 29); Veruci plane (date de HPV3, 10); Veruci plantare (date de HPV1, 2, 4, 10); Papiloame cornoase, filiforme sau orale; Papilomatoză orală floridă; Condiloma accuminata (negi genitali sau vegetaţii veneriene) datede HPV6, 11, 42, 43, 44) etc.

Negii dispar de la sine dacă avem un sistem imunitar puternic

Negii dispar de la sine în decursul a şase luni sau chiar doi ani, însă există şi cazuri când aceştia rămân pe piele o perioadă mult mai lungă. În astfel de situaţii, când devine o problemă inestetică sau provoacă disconfort, medicul dermatolog poate apela la diverse soluţii, cum ar fi congelarea cu azot lichid, arderea cu laser, excizia etc.

Există numeroase geluri, plasturi şi unguente destinate eliminării negilor, majoritatea având ca ingredient de bază acidul salicilic, care înmoaie şi dizolvă celulele cutanate dezvoltate în exces, însă nu totdeauna acestea funcţionează.

Un rol important în eliminarea negilor îl joacă sistemul imunitar, care poate fi îmbunătăţit cu ajutorul alimentaţiei, bazată pe legume colorate, bogate în vitamina A, cum ar fi ceapa, usturoiul, varza, broccoli, a suplimentelor cu zinc, vitamina B şi C, odihnă corespunzătoare şi menţinerea unei igiene corecte.