«Cum pot stopa căderea părului?»

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele ­tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri. Adresa redacţiei:Şos. Fabrica de Glucoză, nr. 21, sect. 2, Bucureşti. e-mail: sanatate@adevarul.ro

De o perioadă a început să-mi cadă tot mai mult părul. Am încercat diverse şampoane şi unele preparate naturiste, însă nu am sesizat niciun fel de îmbunătăţire. De aceea, aş vrea să vă întreb ce soluţii există pentru o astfel de problemă. Există medicamente care să stopeze căderea părului?   Adrian A., Bucureşti

Prof. dr. Anca Zbranca medic specialist dermatolog

Căderea părului este determinată de mai mulţi factori şi, înainte de a stabili un tratament, cel mai important este să se detecteze cauza problemei. Poate fi vorba despre probleme de natură endocrină, de carenţe nutriţionale, de stres, de anumite boli sau de administrarea unor medicamente. De aceea, doar medicul dermatolog, în urma consultaţiei şi a rezultatelor analizelor de laborator, vă poate recomanda un tratament adecvat. Medicamentele cele mai utile regenerării şi menţinerii podoabei capilare sunt Minoxidilul şi Finasteridul, dar se eliberează doar cu prescripţie medicală. De asemenea, există şi produse dermatocosmetice cu efecte benefice în astfel de probleme, care se aplică pe scalp o dată sau de două ori pe zi. Printre aceste produse se numără Cronostim, Plantur, Aminexil şi Revalid, dar şi acestea este bine să fie prescrise de medicul dermatolog.

«De ce a recidivat alergia?»

Am 41 de ani şi, în urmă cu şase ani, am făcut alergie la penicilină. Problema este că acum am făcut iar un tip de alergie. Pentru a o trata am făcut patru injecţii cu cortizon şi urmez un tratament cu ­Atarax. Încă nu ştiu de ce am făcut acest episod de alergie şi dacă pot mânca orice. Afecţiunea se manifestă prin mâncărime pe tot corpul, cu pete roşii care apar în diferite locuri. Ce mă sfătuiţi să fac? Emanuel, Bucureşti

Dr. Camelia Berghea medic primar alergologie-imunologie clinică Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia"

Din istoricul relatat, reiese că aţi făcut cel puţin două episoade de erupţii cutanate tip urticarie, unul declanşat medicamentos (penicilină) şi unul recent, fără factor declanşator evident sau posibil indus alimentar. Într-adevăr, urticaria poate să fie manifestarea unei alergii la un medicament, însă foarte frecvent poate apărea şi după consumul unor alimente, mai degrabă ca fenomen de intoleranţă, nu de alergie. Dacă s-a depistat factorul declanşator, înlăturarea acestuia şi tratamentul simptomatic corespunzător severităţii episodului au de obicei rezultate bune. În general, în cazuri asemănătoare, este necesară şi investigarea posibilelor alergii. În ceea ce priveşte revenirea la dieta normală, după remiterea episodului acut se poate încerca introducerea unei variaţii mai mari în alimentaţie. În cazul în care există o corelaţie clară între un anumit aliment şi declanşarea sau agravarea urticariei, acesta trebuie evitat.

«Am dureri în creştet»

De vreo trei ani, simt o durere în „vârful" capului, în partea stângă. De fapt, nu este chiar o durere, ci mai degrabă o senzaţie asemănătoare unei pulsaţii. Am avut această senzaţie şi în timpul sarcinii. Sunt diagnosticată şi cu prolactinom (urmez tratament cu Dostinex) şi nu ştiu dacă are vreo legătură cu această problemă. Această senzaţie de pulsaţie este mai accentuată atunci când dorm mai ales pe partea stângă sau în situaţii tensionante şi durează câteva minute. Aş dori să-mi spuneţi despre ce poate fi vorba şi ce analize ar trebui să fac. Menţionez ca am 34 de ani şi că, în afară de prolactinom, nu am alte probleme de sănătate. Ioana, Craiova

Prof. dr. Ovidiu Băjenaru medic primar neurolog Preşedintele Societăţii Române de Neurologie, Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti

Simptomele relatate sunt foarte nespecifice, astfel că nu se poate pune un diagnostic pe baza acestei relatări. Deoarece există totuşi un fond de patologie organică (adenomul hipofizar cu hiperprolactinemie), simptomatologia trebuie analizată direct în cadrul unui consult detaliat neurologic. Aceasta deoarece în spatele ei pot fi multe cauze (funcţionale, medicamentoase, afecţiuni vasculare, migrenă, hipertensiune arterială sau alte afecţiuni înrudite), care au semnificaţie, prognostic şi eventual tratament cât se poate de diferite.

«Aş putea avea ­hipertensiune pulmonară?»

Am 76 de ani şi, în urmă cu trei săptămâni, când am ieşit din casă, am fost obligat brusc să mă opresc pentru că am rămas fără aer. Din acel moment mi-am pierdut şi vocea. Am făcut un consult ORL şi mi s-a recomandat un tratament cu Amoxicilină, însă fără rezultat. Am citit un articol în revista dvs. despre hipertensiunea pulmonară şi am observat că eu am toate simptomele menţionate. Credeţi că despre această afecţiune este vorba în cazul meu? Ce mă sfătuiţi să fac şi ce tratament ar trebui să urmez?    Damian Ion, Lugoj, jud. Timiş

Dr. Magda Ciobanumedic specialist pneumolog Institutul de pneumologie „Marius Nasta"

Hipertensiunea pulmonară este o afecţiu­ne cu o evoluţie mai îndelungată. Mai exact, boala nu se declanşează brusc, aşa cum precizaţi că vi s-a întâmplat. De ­aceea, nu cred că în cazul dvs. este vorba de hipertensiune pulmonară. Pe de altă parte, nu este exclus să vă confruntaţi cu o ­altă afecţiune pulmonară, motiv pentru care vă recomand să faceţi un consult la un medic pneumolog din oraşul dvs.

«Este posibil să sufăr de ulcer?»

Am 30 de ani şi, de vreo două luni, mă supără stomacul foarte tare. Mai exact, mă balonez şi am senzaţia că în stomacul meu este o gaură. Alimentaţia este aceeaşi de ani de zile, cu excepţia faptului că de ceva vreme beau aproape zilnic băuturi carbogazoase. Nu am nicio altă problemă de sănătate şi încerc, pe cât posibil, să respect mesele principale ale zilei. Eu bănuiesc că am un început de ulcer. De aceea, vă rog să-mi recomandaţi câteva analize medicale, deoarece durerile se accentuaeză pe zi ce trece. Marin, Buzău

Dr. Marian Zota medic specialist gastroenterolog competenţe în ecografie

Este posibil ca această simptomatologie să reprezinte manifestarea unei boli ulceroase, dar şi a unei probleme de colecist sau, pur şi simplu, să fie semnul unor tulburări digestive funcţionale induse de stres. Ar trebui să faceţi o ecografie ­abdominală şi o endoscopie ­digestivă superioară, precum şi analize pentru depistarea infecţiei cu Helicobacter pylori (indiferent că este vorba de anticorpi din sânge, de antigen fecal sau de biopsie din mucoasa gastrică pentru test rapid uree-indol sau examen microscopic). În funcţie de rezultatele acestor investigaţii, se va decide tratamentul. Totuşi, ­până atunci puteţi lua medicamente din clasa antihistaminicelor antiH2: ranitidină, famotidină sau chiar simple antiacide.