Cum îi omoară cu zile pe tineri stilul de viață contemporan. Ce legătură are COVID-19 cu decesele subite la tot mai mulți tineri
0Tot mai mulți tineri ajung la spital, în stare foarte gravă, cu infarct miocardic. Este vorba în special de bărbați cu vârsta sub 45 de ani care nu se aflau în evidențe ca pacienți cu boli cardiovasculare nici nu semnalaseră semne de îngrijorare. Stilul de viață este principala cauză.
Infarctul miocardic este o afecțiune cardio-vasculară acută extremă de periculoasă, care se poate solda cu deces. Practic, infarctul se produce după ce una dintre arterele coronare este înfundată de un cheag de sânge. Miocardul din zona afectată rămâne fără sânge, iar zona începe să fie necrozată. Dacă se intervine la timp, fluxul sangvin poate fi reluat iar persoana este salvată. În caz contrar survine decesul. De-a lungul timpului această afecțiune apărea la bărbații cu vârsta mai mare de 50 de ani, iar la femei peste 55 de ani. Medicii au observat însă că vârsta a scăzut cu cel puțin 10 ani, la bărbați. Adică, tot mai mulți bărbați tineri ajung să facă infarct miocardic. Unii la vârste incredibile, de exemplu la 24 sau 25 de ani. Motivele sunt variate și toate se leagă de stilul de viață al lumii contemporane, un stil de viață care ne îmbolnăvește tot mai mult și chiar ne poate ucide.
”Avem o incidență crescută pentru vârstele mai fragede„
Ramona Guraliuc, medicul șef de la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean ”Mavromati„ Botoșani, activează și pe ambulanțele SMURD și este un cadru sanitar cu mare experiență. A văzut multe situații grave, inclusiv pacienți afectați de infarct miocardic. Medicul botoșănean spune că s-au înmulțit considerabil cazurile de pacienți foarte tineri care ajung să lupte pentru viață, după un infarct miocardic. Mulți dintre cei care ajung în stare gravă, nici măcar nu știau că au probleme cardiace. ”Avem o incidență crescută pentru vârstele mai fragede chiar de 25-30 de ani, am avut și situații de acest fel. Evident că sunt și foarte mulți tineri care au patologii cardio-vasculare, și aici putem începe cu hipertensiunea arterială pe care le descoperim fortuit.
Într-o zi în care s-a simțit rău, s-a prezentat în serviciul de urgență, s-a măsurat tensiunea arterială și am stabilit că este o valoare, peste valoarea maximă acceptată. Și atunci urmează un consult cardiologic, tratament, ulterior monitorizarea și stabilirea unui tratament cronic”, precizează medicul Ramona Guraliuc. De altfel, conform statisticilor Eurostat, în anul 2019, România se afla pe locul în Uniunea Europeană, imediat după Bulgaria, la decese cauzate de bolile cardiovasculare. Fenomenul se manifestă totuși la nivel global. Un studiu intitulat ”Death due to myocardial infarction in young patients: A study of 312 cases of sudden death”, realizat de un grup internațional de cercetători a scos la iveală faptul că infractul miocardic este cea de-a doua cauză a morților subite în rândul tinerilor. Cei mai afectați sunt bărbați cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani. Adică persoane tinere, active. Același studiu arată că decesul a survenit, la cei mai mulți, în timpul somnului iar majoritatea aveau afecțiuni ale arterei coronară nedescoperite.
Uciși de stilul de viață contemporan
Medicii dar și cercetătorii arată că această afecțiune care ucide un număr tot mai mare tineri este o consecință a stilului de viață din lumea contemporană. Alimente tot mai procesate, pline de chimicale și grăsimi nesănătoase, plus nutrienți de proastă calitate. La acestea se adaugă o doză mare de stres, provocată de viteza cu care se desfășoară viața în era digitală dar și nevoia de câștiguri mai mari pentru a face față provocările vieții urbane. Mulți tineri se simt capabili să muncească mai mult și se epuizează având două sau trei servicii, doar pentru a câștiga mai mult și implicit pentru a-și permite cât mai multe. Stresul merge mână în mână, de multe ori cu fumatul și consumul de alcool. Toate acestea reprezintă un coktail mortal care i-a viața la peste 1 milion de europeni, dintre care aproape jumătate sunt tineri până în 45 de ani.
În comunitățile nevoiașe, grija zilei de mâine, cu suprasolicitarea la cât mai multe locuri de muncă, duc la același fenomen dramatic. ”Mediul în care trăim, în care ne desfășurăm activitatea este o cauză. Sunt foarte multe elemente nocive precum consumul de droguri, alcoolul, tutunul. La care se adaugă un nivel foarte ridicat de stres. Toate acestea însumate, la care adăugăm și o alimentație incorectă, plus nerespectarea orelor de somn, cresc incidența infarctului miocardic la tineri.”, spune medicul Ramona Guarliuc. Conform unui raport realizat de medicii Christina Tiu, președintele Societății Române de Neurologie și Dragoș Vinereanu, președintele Societății Române de Cardiologie, 88% din persoanele, cu vârsta sub 45 de ani, care au suferit un atac de cord erau fumătoare. Aceeiași specialiști au scos în evidență faptul că obezitatea în rândul copiilor a crescut, cu efecte pe termen lung, dar și numărul adolescenților care fumează în mod regulat. În plus, în România, consumul de alcool este ridicat.
Legătura dintre Covid 19 și infractul la tineri
Câteva studii realizate mai ales în Statele Unite au scos la iveală faptul că infecția cu COVID-19 putea duce, ca și complicație, la probleme cardio-vasculare grave. Inclusiv la formarea de cheaguri periculoase la nivelul arterelor, la tineri. Medicul Susan Cheng, de la Departamentul de Cardiologie al Smidt Heart Institute, din Los Angeles, Statele Unite, într-un interviu pentru publicația Today a precizat că decesele produce de atacuri de cord în rândul tinerilor, au luat amploare, cel puțin în Statele Unite, odată cu pandemia de COVID-19. Medicul a spus că decesele cauzate de atac de cord au crescut cu aproximativ 30%, pe grupa de vârstă 25-44 de ani, în primii doi ani de pandemie. ”Tinerii, în mod evident, nu ar trebuie să moară din cauza unui atac de cord. De altfel, nu ar trebui să facă atac de cord.„, spune Susan Cheng. Cu toate acestea specialiști american a explicat cum a putut influența infecția cu COVID-19 apariția acestei afecțiuni mortale în rândul tinerilor. ”COVID poate să genereze o mulțime de probleme la nivel cardio-vascular. Se pare că face sângele mai vâscos și crește probabilitatea de formare a cheagurilor de sânge. Deasemenea declanșează inflamația vaselor de sânge. ”, precizează Cheng pentru Today.