Corpul tău are un ceas intern. Cum să-ţi sincronizezi ritmul de viaţă cu orologiul propriu ca să nu te îmbolnăveşti

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Orice organism viu trece fără încetare dintr-un stadiu în altul, are un ritm al lui. Fără ritm n-ar exista viaţă. Şi, oricât de mult ne-am dori să fim stăpânii de netăgăduit ai propriei fiinţe, suntem, de fapt, supuşi ai ritmurilor solare, lunare, precum şi ai mişcărilor pământului. Cu cât suntem mai conştienţi de aceste lucruri şi facem tot posibilul pentru a ne respecta propriul ritm, cu atât vom fi mai echilibraţi şi mai sănătoşi.


„Respectarea ritmurilor biologice şi fiziologice creează un echilibru interior: stabilitatea unor parametri precum temperatura corpului, pH-ul şi nivelul de oxigen, care asigură performanţe şi o stare de sănătate optime. Noţiunea de timp este esenţială în biologie. Ritmul este un principiu fundamental în fiziologie. Ritmul respirator conduce la un nivel de oxigen relativ stabil în organism. Bătăile inimii asigură un debit sangvin mediu. Secreţia pulsatilă de insulină asigură, în aceeaşi măsură, un nivel mediu al glicemiei“, explică medicul frances Jean-Michel Crabbé, specialist în cronobiologie.

Ziua şi noaptea

Ritmul pe care noi îl percepem cu cea mai mare uşurinţă este succesiunea noapte-zi. Nenumăratele funcţii ale organismului sunt în strânsă legătură cu această succesiune de întuneric şi lumină.

Cum ne putem sincroniza optim cu ritmul noapte-zi

Ar trebui să facem în aşa fel încât să ne trezim când afară se face lumină: mai devreme vara şi mai târziu iarna. La ora 8.00 dimineaţa, hormonul care ne pune în mişcare, cortizolul, are nivelul cel mai ridicat şi scade treptat, pe tot parcursul zilei, până la miezul nopţii, pentru a urca înapoi înspre 8.00 a doua zi. Ca să ne simţim bine pe parcursul zilei, ar trebui să ne adaptăm ora de culcare acestui ritm, adică să nu treacă ora 12.00 noaptea pentru ca noi să adormim. Ora de culcare condiţionează calitatea şi cantitatea somnului, dar şi trezirea şi energia de a doua zi.

Acordă-ţi timp să te trezeşti. Adică trezirea nu trebuie să se producă brusc: a sunat ceasul, ai sărit direct din pat în hainele de muncă şi apoi afară, pe drumul spre serviciu. Specialiştii în cronobiologie recomandă ca dimineaţa, să-ţi acorzi timp să-ţi întinzi toate oasele, să-ţi masezi faţa, să respiri profund, cu fereastra deschisă, de câteva ori. Astfel, te vei trezi binedispus şi energizat fără să mai ai nevoie neapărat de cafea. De asemenea, imediat ce te-ai trezit, ar fi bine să bei un pahar cu apă la temperatura camerei pentru a te hidrata.

Micul dejun trebuie să fie bogat în proteine şi să nu conţină zahăr. După 6-8 ore fără mâncare, după o noapte de somn, nivelul glicemiei este cel mai mic şi al colesterolului – cel mai mare. La începutul zilei trebuie să asimilăm energie stabilă şi de lungă durată.

image

Dacă am mânca alimente bogate în zahăr (cum sunt croasantele, produsele de patiserie etc.), nivelul glucozei din sânge creşte brusc, glucoza este rapid contracarată prin eliberarea de hormoni, nivelul ei scade din nou brusc şi tot aşa pe tot parcursul zilei.

Ce ar trebui să conţină micul dejun: ouă, brânză, iaurt şi/sau un tip de carne slabă. Dacă nu poţi mânca imediat ce te-ai trezit, specialiştii recomandă să bei un ceai cald şi să mănânci la o oră-două după aceea.

Dimineaţa, momentul propice pentru rezolvarea problemelor dificile şi pentru creativitate

Este foarte important să-ţi programezi activităţile cu cel mai mare nivel de dificultate şi cele care necesită exersarea creativităţii pentru primele ore ale dimineţii. De asemenea, este esenţial ca, la fel ca în cazul şofatului la drum lung, să iei o pauză de la lucru la fiecare două ore. 5 minute, nu mai mult – pentru a respira, pentru a te relaxa, pentru a privi pe fereastră, a merge sau pentru a vorbi cu colegii – nu sunt o pierdere de vreme, ci, dimpotrivă, timp câştigat, fiindcă după aceste 5 minute, vei observa că ideile par să vină mai eficient şi puterea de concentrare creşte.

Ce ar trebui să conţină prânzul

Gândeşte-ţi farfuria pentru prânz astfel încât să o împarţi în patru: proteine animale, făinoase sau cereale, legume gătite, legume proaspete. Şi, desigur, nu uita de uleiul de măsline. Mănâncă lent, mestecă bine fiecare îmbucătură ca să-ţi asiguri o digestie optimă. Dacă ai la dispoziţie 30 de minute, poţi folosi primele 15 pentru a mânca pe îndelete şi următoarele 15 pentru a te relaxa după masă sau, şi mai bine, pentru o plimbare pe jos ca să te reenergizezi şi să eviţi starea de somnolenţă care poate apărea după-amiază.

Rezervă-ţi prima parte a după-amiezii pentru activităţile care nu te solicită foarte mult intelectual. De obicei, în această perioadă ne confruntăm cu o scădere a energiei şi, implicit, a capacităţii de concentrare. La aproximativ două ore după masa de prânz, poţi lua o gustare care să conţină zaharuri, dar nu zahăr propriu-zis, ci carbohidraţi complecşi din fructe proaspete sau uscate.

Detensionează-te acasă. Profită de restul zilei, care ţi-a rămas după serviciu, pentru a te plimba, pentru a te aerisi, pentru a te detaşa de problemele de la serviciu. Ca să-ţi distragi atenţia, poţi recurge la un truc: coboară din mijloacele de transport în comun cu o staţie mai devreme şi mergi pe jos până acasă. De asemenea, pentru unii dintre noi poate funcţiona ca truc de detensionare prepararea, în linişte, a cinei. În niciun caz nu deschide computerul sau televizorul în prima clipă când ai intrat în casă.

Evident, cina trebuie să fie lejeră şi nu prea târzie. Ar fi bine să conţină peşte, legume gătite şi proaspete deopotrivă, fructe de mare, leguminoase (fasole, linte, mazăre, soia etc.) sau paste făinoase, în cantităţi mici.

Noaptea bună se pregăteşte

Dormitorul trebuie să rămână un loc destinat exclusiv relaxării, aşa că aici nu au ce căuta dispozitivele electronice de tipul televizorului, computerului, tabletei etc.

image

Săptămâna, luna

Ca să funcţionăm optim, atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic, este recomandat să întrerupem, pur şi simplu, activităţile obişnuite o zi pe săptămână, să ne resetăm, practic. Asta înseamnă că ne permitem să ne relaxăm, să ne rupem de cotidian, ca să ne reîncărcăm cu energie. În această zi, am face bine să avem grijă de noi înşine, de apropiaţii noştri şi să uităm de orice înseamnă tehnologie, să ne decuplăm de la computer, televizor, chiar şi de la telefonul mobil.

În ziua respectivă, care pentru cei mai mulţi dintre noi este duminica, ar trebui să facem tot ceea ce nu facem în restul zilelor: să ne întâlnim cu prietenii, să practicăm un sport, să pictăm, să cântăm, să citim, să călătorim, să dormim, să ne vizităm propriul oraş sau pe cele din împrejurimi.

Iar fiecare început de lună ar putea fi folosit ca un nou început, în care să ne punctăm obiectivele, schimbările pe care le avem de făcut pentru luna ce urmează, acţiunile pe care le avem de întreprins. Nu ar fi rău să le notăm chiar pe un calendar. Tot atunci ne putem programa ca, un weekend pe lună să facem o mică plimbare în afara oraşului, poate, o mică petrecere cu prietenii...

Un an, o viaţă

Corpul are capacităţi uimitoare de a se adapta la mediu, de exemplu pentru a scădea temperatura organismului pe caniculă şi de a creşte pe viforniţă. Dar aceste eforturi de adaptare ne costă energie. În realitate, anotimpurile dau un ritm vieţii noastre, ne împing când înainte, când înapoi, fără ca noi să ne dăm seama de toate mecanismele care se declanşează în aceste scopuri.

Fiecare vârstă are propriul ritm – Copilul şi vârstnicul trăiesc diferit, în funcţie de constrângerile specifice, care nu pot fi modificate. Respectarea lor înseamnă asigurarea confortului şi vitalităţii de durată. 


Citeşte şi:

TEST Matinal sau „pasăre de noapte“? Află cum funcţionează ceasul tău intern!

Ritmul de funcţionare a fiecăruia dintre noi este diferit. Unele persoane sunt mai active în prima parte a zilei, pe când altele „intră în priză“ abia după orele amiezii.

Cum «ticăie» ceasul intern

Ştiai că în organismul nostru există un mecanism bine reglat, asemănător unui ceas? Fără el, acţiunile noastre reflexe ar fi realizate haotic. Astfel, noaptea, în loc să dormim, am simţi nevoia să fim activi. Află mai multe despre acest ceas şi despre cum ne influenţează sănătatea.

„Ceasul“ sexual bate diferit pentru ea şi pentru el. Când atinge libidoul intensitatea maximă

Diferenţele de bioritm sexual pot afecta armonia unui cuplu, susţin specialiştii sexologi. Mai exact, partenerii care nu sunt compatibili în ceea ce priveşte bioritmul sexual se ceartă mai mult, fac mai greu compromisuri şi petrec mai puţin timp împreună.

Află la ce oră din zi eşti mai expus unui atac de cord

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea britanică Oxford au descoperit că există mai multe riscuri de apariţie a manifestărilor diverselor afecţiuni, precum atacul de cord sau cel de panică, în anumite ore din cele 24 ale ritmului circadian.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite