Cele mai noi operaţii pe creier: fluorescenţa, o rază de speranţă pentru pacienţii cu tumori cerebrale
0Tumori cerebrale maligne. Un diagnostic care dă fiori. Există însă o rază de speranţă în domeniul neurooncologiei: operaţiile pe creier folosind fluorescenţa – o substanţă care delimitează mai bine tumorile şi ghidează chirurgul pentru a opera cu mare precizie. Despre această metodă inovativă, care se realizează la Spitalul European Polisano Sibiu, ne explică dr. Claudiu Matei, şeful Secţiei de Neurochirurgie din cadrul acestei unităţi medicale.
Cea mai frecventă şi cea mai agresivă tumoră cerebrală
Glioblastomul multiform este tumora cerebrală cu cel mai ridicat grad de malignitate, fiind totodată şi cea mai frecvent întâlnită tumoră cerebrală, reprezentând 23% din totalitatea tumorilor cerebrale. Poate fi întâlnită la orice vârstă, având o incidenţă mai crescută între 40 şi 60 de ani. Glioblastomul multiform este considerată o boală a întregului encefal, celule tumorale putând fi identificate la distanţă de tumora propriu-zisă. Simptomatologia este de cele mai multe ori reprezentată de un sindrom de hipertensiune intracraniană, rapid progresiv (cefalee matinală, vărsături). Semnele neurologice care apar sunt datorate localizării tumorii: diferite grade de deficite motorii, tulburări de vedere, tulburări de echillibru, afectarea funcţiilor cerebrale superioare.
„Tratamentul cancerului cerebral este multimodal şi multidisciplinar, rezecţia chirurgicală fiind urmată de radioterapie şi chimioterapie. Prognosticul acestor tumori, pe termen lung, este extrem de rezervat, supravieţuirea medie fiind situată între 12 şi 16 luni. Acest prognostic este influenţat semnificativ de rata de rezecţie tumorală, adică o rezecţie tumorală completă asigură un prognostic superior unei rezecţii subtotale. Pentru îmbunătăţirea acestui prognostic se fac eforturi susţinute, în prezent aflându-se în studiu numeroase alte medote terapeutice: imunoterapia, terapia cu ultrasunete sau nanoterapia cu microsfere metalice injectate intratumoral. Dintre toate metodele terapeutice, la momentul actual, tratamentul chirurgical rămâne singurul care asigură un prognostic favorabil, motiv pentru care, în paralel, s-au dezvoltat şi tehnicile şi tehnologia neurochirurgicală”, afirmă dr. Claudiu Matei, medic primar neurochirurg.
Fluorescenţa ajută la rezecţia completă a tumorilor
În anul 2006 a fost publicat pentru prima dată la nivel mondial un studiu desfăşurat în Germania, realizat pe un lot de pacienţi operaţi printr-o metodă inovativă, bazată pe fluorescenţa indusă de acidul 5-aminolevulinic (5-ALA) (preparatul Gliolan). Datorită rezultatelor superioare, de la acel moment, această tehnică s-a răspândit în întreaga lume, fiind adoptată tot mai mult de către specialişti.
„Utilizarea intraoperatorie de fluorescenţă indusă de 5-ALA (preparatul Gliolan) reprezintă o tehnologie modernă, care permite diagnosticarea, localizarea, delimitarea şi implicit rezecţia completă a tumorilor cerebrale maligne de serie glială (astrocitom anaplazic, glioblastom multiform). Aceste tumori cresc şi se dezvoltă prin înmulţirea anormală celulară, infiltrând creierul, iar marginile de proliferare tumorală frecvent nu se pot distinge de ţesutul cerebral adiacent. Chiar şi în cadrul operaţiilor efectuate de chirurgi cu o mare experienţă, există o probabilitate de 50-70% de a rămâne un rest tumoral, fapt care deteriorează semnificativ prognosticul. În astfel de situaţii, aportul tehnologiei folosind fluorescenţa indusă de 5-ALA la rezecţia glioamelor maligne este determinant, crescând semnificativ rata rezecţiei tumorale şi îmbunătăţind prognosticul acestor pacienţi”, subliniază neurochirurgul Claudiu Matei.
Beneficiul clinic al 5-ALA a fost demonstrat prin studii clinice internaţionale. Astfel că, în cadrul lotului de pacienţi operaţi cu o tehnică clasică, fără a se folosi fluorescenţa, s-au înregistrat în 65% din cazuri, la controlul RM postoperator rest tumoral, în timp ce pacienţii operaţi cu ajutorul tehnologiei prin fluorescenţă au prezentat un rest tumoral doar într-o proporţie de 30%.
Cum se realizează operaţiile folosind fluorescenţa
Dr. Claudiu Matei explică: „Tehnica propriu-zisă constă în administrarea orală de 5-ALA (preparatul Gliolan) pacienţilor cu glioame maligne, cu 3 ore înainte de operaţie, într-o doză calculată individual pentru fiecare pacient. Această substanţă se fixează în mod specific în ţesutul tumoral şi, datorită unui defect enzimatic al celulei tumorale, determină o serie de reacţii care au ca rezultat vizualizarea şi delimitarea mai clară a ţesutului tumoral faţă de creierul adiacent. Acestă vizualizare este posibilă doar prin folosirea unui microscop dotat cu filtru special de fluorescenţă. Astfel, pe fondul albastru al câmpului operator, tumora se va vedea de culoare roz, se poate spune astfel, ca aceasta tehnologie „aprinde” tumorlie maligne pentru a fi mai bine vizualizate. Aceasta îl ajută pe chirurg să delimiteze mai bine tumora de ţesutul cerebral din jur.
Substanţa acid 5-aminolevulinic (preparatul Gliolan) poate avea în rare cazuri unele reacţii adverse specifice, între care tulburări cardiace (hipotensiune arterială), tulburări gastro-intestinale (greaţă), afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat (fotosensibilitate, fotodermatoză). Pentru a evita reacţiile de fotosensibilizare se iau măsuri speciale de protecţie a pacientului pentru o perioadă de 24 de ore post-administrare, evitându-se expunerea pacientului la lumina diurnă şi la lumina artificială focalizată. Astfel, pregătirea pre-operatorie, intervenţia chirurgicală, precum şi îngrijirile post-operatorii pentru 24 de ore sunt necesare a se desfăşura ferind pacientul de lumină, păstrând continuu un semi-întuneric atât în salonul pacientului, cât şi în sala de operaţie”.
„Brain Team” Polisano: dr. Sofia Nistor, dr. Claudiu Matei, dr. Paul Florea
Dotarea modernă şi pregătirea specială a neurochirurgului, cheia succesului
Realizarea acestor intervenţii chirurgicale presupune atât o dotare corespunzătoare, cât şi o pregătire specială a neurochirurgului în domeniul neuro-oncologiei. Astfel, blocul operator trebuie să dispună de un microscop special, sistem de monitorizare neurofiziologică intraoperatorie continuă, precum şi de un sistem de neuronavigaţie. Neurochirurgul care efectuează astfel de operaţii trebuie să posede pe lângă experinţă în neuro-oncologie şi o supraspecializare, care oferă competenţa de a lucra cu această tehnologie.
Prin folosirea acestei tehnologii inovative se pot obţine rezultate superioare, îmbunătăţind astfel prognosticul pacienţilor cu tumori cerebrale maligne.
Spitalului European Polisano dispune de aparatură de înaltă performanţă, constând în microscop Zeiss Pentero 900 cu filtru de fluorescenţă, sistem de Neuronavigaţie Stryker NAV3, computer de neuromonitorizare intraoperatorie Natus, aspirator tumoral cu ultrasuntete Sonopet, instrumetar de microchirurgie, toate acestea uşurează munca chirurgului, cresc precizia şi siguranţa actului chirurgical, facilitând o recuperare cât mai rapidă a pacienţilor.
Dr. Claudiu Matei adaugă: „Pentru efectuarea unor astfel de operaţii folosind fluorescenţa indusă de Gliolan este necesar un training special pe care l-am absolvit la Zurich, sub îndrumarea profesorului M. Hefti; de asemenea, experienţa dobândită în operaţiile realizate împreună cu colegii din Bad Berka Zentral Klinik, unde am lucrat în Germania, mi-au permis supraspecializarea în domeniul neuro-oncologiei şi au facilitat implementarea acestei tehnologii şi la Polisano. De la deschiderea centrului de neurochirurgie al Spitalului Polisano am efectuat 16 operaţii folosind fluorescenţa indusă de Gliolan. Nu am întâmpinat probleme şi toate intervenţiile chirurgicale au decurs conform protocoalelor, fără a înregistra reacţii adverse din partea preparatului, complicaţii sau incidente intraoperatorii”.
Se încarcă comentariile...
