Ce este ortorexia și cât de periculos e când alimentația sănătoasă devine obsesie

Să mănânci sănătos este un lucru nu doar lăudabil, ci și benefic pentru sănătate. Dar ce se întâmplă când grija față de alimentație se transformă într-o obsesie? Ortorexia  este tulburarea alimentară despre care se vorbește puțin, dar care afectează tot mai mulți oameni.

FOTO Tim Macpherson/Getty Images

Ce este ortorexia

Ortorexia (din grecescul orthos – corect, și orexis – apetit) este o tulburare caracterizată printr-o preocupare obsesivă față de consumul de alimente considerate „curate" sau „sănătoase". Termenul a fost introdus în 1997 de medicul american Steven Bratman, care s-a confruntat el însuși cu această problemă. 

Spre deosebire de anorexie sau bulimie, unde obsesia gravitează în jurul cantității de mâncare, în ortorexie problema este calitatea percepută a alimentelor. Persoana afectată nu vrea să slăbească neapărat; vrea să mănânce întotdeauna corect și sănătos. 

"Discutăm despre persoane care sunt permanent în căutarea de alimente sănătoase, permanent în căutare de alimente pe eticheta cărora scrie bio, permanent în căutare de alimente care aparent să trateze ceva. Aceste alimente se numesc alimente funcționale. Adică alimente care, pe lângă rolul lor nutritiv, pot avea și anumite roluri în terapii și prevenții", spune Dr. Florin Ioan Bălănică, PsihoNutritionist Senior, specializat in Comportamente Alimentare.

O abordare precum cea din urmă implică și riscuri, dacă persoanele respective ajung să nu mai apeleze la medic atunci când se confruntă cu probleme de sănătate și lasă totul în seama alimentației. 

Ortorexia nu este încă recunoscută oficial ca diagnostic separat în manualele de psihiatrie , însă specialiștii o tratează tot mai des ca pe o tulburare de sine stătătoare, cu mecanisme și consecințe clare. 

Cum arată ortorexia în viața de zi cu zi?

 Potivit specialiștilor, ortorexia se manifestă printr-un set de comportamente rigide care invadează treptat întreaga viață:

• Reguli alimentare stricte și în permanentă expansiune. Persoana elimină grupuri întregi de alimente:  întâi zahărul, apoi glutenul, lactele, aditivii,  până când lista „alimentelor permise" devine tot mai mică.
• Anxietate intensă în jurul mâncării. Simpla idee de a consuma un aliment „interzis" provoacă panică, rușine sau vinovăție profundă. Mesele la restaurant sau la prieteni devin surse de stres major.
• Petrecerea excesivă a timpului cu planificarea meselor: ore întregi citind etichete și cercetând proveniența alimentelor. 
• Izolarea socială: ieșirile cu prietenii, mesele în familie, petrecerile sunt evitate dacă nu se poate controla ce se mănâncă.
• Sentimentul de superioritate morală. Persoanele cu ortorexie ajung adesea să îi judece pe cei din jur pentru alegerile alimentare, considerând că „mănâncă greșit".

Care sunt riscurile?

Deși intenția inițială este sănătatea, ortorexia produce efecte grave pe mai multe planuri:

Eliminarea excesivă a grupelor alimentare duce inevitabil la deficiențe nutriționale severe: lipsă de proteine, grăsimi esențiale, vitamine și minerale. Consecințele includ anemie, fragilitate osoasă, probleme hormonale, oboseală cronică și scădere în greutate patologică.

Totodată, pe plan psihologic, ortorexia alimentează anxietatea, depresia și gândirea obsesiv-compulsivă. Cu timpul, stima de sine devine complet dependentă de „puritatea" dietei.

De ce apar tot mai multe tulburări alimentare?

Una dintre explicațiile pentru creșterea numărului de cazuri este paradoxul informației. Dr. Bălănică explică: 

„Sunt mulți pacienți care îmi spun că nu mai știu în ce să creadă, pentru că au mult, mult prea multă informație . De multe ori, această informație vine chiar de la medici sau cadre medicale și atunci oamenii nu mai știu în ce direcție să meargă."

Trăim într-o eră a accesului nelimitat la date despre sănătate și nutriție, fără să avem întotdeauna instrumentele necesare pentru a le filtra. Deși domeniul în sine este unul complex, după cum subliniază specialistul:

„Nutriția este o știință, medicina este o știință, iar comportamentele alimentare fac parte din zona de psihonutriție, adică intersecția dintre psihologie, medicină și nutriție."

La aceasta se adaugă un factor psihologic important, mai ales în rândul tinerilor. Dr. Bălănică explică mecanismul neurologic din spatele vulnerabilității adolescenților:

„Tinerii de acum sunt stresați legat de aspect, legat de bani, legat de comparația cu ceilalți tineri. Acest stres creează niște conexiuni mentale care de fapt se întâmplă între doi hormoni: dopamina și serotonina. Dopamina este hormonul fericirii, al stării de bine și al recompensei. Serotonina este hormonul frânei. Adolescenții funcționează cu dopamina accelerată și fără serotonină, adică fără frână."

Susceptibilitatea crescută la trenduri - inclusiv așa-zisa cultură welnwss din online reprezintă un teren fertil pentru instalarea tulburărilor alimentare, inclusiv a ortorexiei. 

Există alimente interzise? Un răspuns scurt: nu

Unul dintre miturile centrale ale ortorexiei este că există alimente care nu trebuie consumate deloc. Dr. Bălănică demontează categoric acest mit:

„Nu există. Orice putem să consumăm, atunci când consumăm cu moderație. Și zahăr dacă e să consumăm, putem să consumăm cu moderație."

Cât despre rezolvarea tulburărilor de alimentație, medicul nu crede în rețete universal valabile, dar e de părere că programele care includ familia și grupuri care se confruntă cu aceleași probleme sunt cele care pot ajuta și schimba obiceiurile.