Cât de legale sunt descinderile lui Piedone în spitale? Pacienți: „Ei se ceartă, iar noi ne aducem pachețelul de acasă”
0Scandalul iscat în urma controalelor Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor efectuate în bucătăriile spitalelor din București și țară este departe de a se fi încheiat. Azi dimineață, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat, cu legea în mână, de ce acțiunile inspectorilor sunt considerate ilegale. ANPC, pe de altă parte, invocă, de asemenea, legea. La mijloc, într-un mare vid legislativ, sunt prinși pacienții care trag un semnal de alarmă: în general, mâncarea este de proastă calitate, iar bolnavii sunt nevoiți, de multe ori, să-și aducă pachețel de acasă. Și tot pacienții vin și cu soluții. Asta, în timp ce instituțiile statului sunt mai ocupate să se certe decât să caute și să găsească o rezolvare.
În ultimele zile, ANPC a organizat o serie de controale în bucătăriile mai multor spitale din București și țară, aplicând sancțiuni și amenzi. Au fost descoperite alimente expirate, frigidere murdare, porții de mâncare mai mici decât ar fi trebuit, pereți cu tencuiala căzută, ustensile uzate, praf și mizerie.
Vestea nu a picat deloc bine în curtea Ministerului Sănătății care are în subordine peste 300 de spitale și care a reacționat rapid. Însă nu așa cum ne-am fi așteptat și anume să ia măsuri pentru prevenirea acestor situații. Ce au făcut, în schimb? Au transmis în cursul zilei de luni un comunicat de presă în care au acuzat ANPC că ar fi acționat ilegal. Au fost aduse în discuție două legi.
„Ministerul Sănătății este autoritatea abilitată de legea 95/2006 prin Inspecția Sanitară de Stat, să efectueze controlul oficial în domeniul sănătății publice. Conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 97/2001, Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ANPC pot efectua controale în domeniul alimentului NUMAI dacă se emite un cadru legal comun, respectiv, la nivel de ordin între instituțiile menționate implicate în controlul alimentului”, se arată în comunicat. Fără niciun cuvânt despre cum va rezolva, de fapt, problema.
În replică, ANPC susține că spitalele nu sunt exceptate de la reglementările privind protecția consumatorilor și invocă, de asemenea, legislația. „Conform dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, mai exact Art. 1, statul (...) are obligația de a proteja cetățenii în calitatea lor de consumatori. Astfel, este asigurat accesul neîngrădit la produse și servicii, informarea completă despre caracteristicile esențiale ale acestora și apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor, inclusiv în fața unor practici incorecte. De asemenea, prevederile acestui act normativ se aplică tuturor tipurilor de comercializare a produselor (noi, folosite sau recondiționate) și a serviciilor destinate consumatorilor”, au transmis reprezentanții ANPC.
Aceștia au mai precizat că definiția consumatorului include și pacienții din spitale, astfel că unitățile sanitare nu pot fi exceptate de la reglementările în vigoare. „Articolul 2, punctul 2 din aceeași ordonanță definește consumatorul ca orice persoană fizică sau grup de persoane fizice care acționează în afacerea lor comercială, industrială, de producție, artizanală ori liberală și specifică faptul că unitățile spitalicești nu sunt exceptate de la aplicarea acestui cadru.”
Alexandru Rafila îl acuză pe Piedone de abuz și propagandă
În acest context, marți dimineață, în cadrul unei conferințe de presă, ministrul Rafila reia explicațiile. „Potrivit Ordonanței 97 din 21 iunie 2001..acolo scrie foarte clar că aceste controale sunt posibile prin ordin comun încheiat de Ministerul Sănătății, ANPC și ANSVSA dacă dorește acest lucru. Sunt și eu dornic să asigurăm condiții bune în spitale și să știți că în marea majoritate a spitalelor din România condițiile sunt bune, iar controlul pe care îl poate face ANPC-ul se referă exclusiv la alimente și se referă exclusiv la o situație în care încheie un acord de parteneriat, iar invitația noastră rămâne deschisă”, a precizat oficialul.
Concret, ministrul Rafila acuză ANPC că a acționat unul singur, fără să se consulte cu ministerul, fără să îl invite la controale, fără să-l anunțe cu privire la demararea acestora. Mai mult, ministrul l-a acuzat pe Cristian Popescu Piedone de abuz și propagandă. „Scopul acestor controale nu cred că este de natură propagandistică cred că trebuie să se refere la siguranța pacientului și la asigurarea unei alimentații corecte. Asta este punctul nostru de vedere, un punct de vedere profesional, legal, asumat și cred că și domnul Piedone poate să facă acest lucru iar diverse ordine interne date de domnul președinte al ANPC nu pot să constituie o lege”, a mai spus ministrul.
Manager de spital: „Nu intrăm în spital cu bocancii de stradă”
Și managerii spitalelor „călcate” de inspectorii ANPC au reacționat.
Cătălin Cîrstoiu, directorul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, a precizat pe rețelele de socializare că respectiva instituție ar trebui să verifice operatorii economici și nu spitalele.
„Astăzi o dubă cu geamuri fumurii intră furtunos utilizând poarta din dos a Spitalului Universitar, să ducă un «colet» la bucătăria spitalului. Ce era «coletul»? Era ANPC… şi dl Cristian Popescu Piedone. După o vizită furtunoasă, ca în «Acceleratul» lui George Topârceanu, dl Piedone m-a sunat şi m-a felicitat pentru modul în care preparăm hrana, pentru aspectul ei, pentru echipamente, infrastructură şi curăţenie”, a relatat Cătălin Cîrstoiu. Managerul a făcut însă și alte precizări exprimându-și nemulțumirea cu privire la acest control. „Este alertă epidemiologică instituită prin ordinul Ministrului Sănătăţii – deci şi ANPC respectă acest lucru, nu intrăm aşa, cum vrem noi, în bocancii de stradă. Orice control are o bază legală, cât timp nu o are, chiar şi felicitat fiind ca spital, nu prea avem ce discuta despre constatări. ANPC controlează operatori economici, ori spitalul e unitate sanitară, nu e operator economic. Mai mult cred că e o limită legală de competenţă, aşa cum spun legile şi MS”.
Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, a comentat declarația afirmând că „nu cred că inspectorii au contaminat pacienții, medicii sau bucătarii. Ei au contaminat poate doar cu sperietura, să spunem, că trebuie să își facă treaba”.
În bucătăriile multor spitale este jale!
Care ar fi soluția? Un compromis între instituțiile statului care nu ar mai trebui să-și arate mușchii între ele ci, dimpotrivă, ar trebui să colaboreze, a explicat pentru „Adevărul”, Vasile Barbu. „Cei de la Inspecția Sanitară își bat joc de controale. Adică nu fac ceea ce trebuie. Nu își fac treaba, nu prea merg pe la bucătării”, ne-a declarat pacientul.
„Am avut o întâlnire acum un an la ANPC, legată de starea bucătăriilor și de calitatea alimentelor. Au fost acolo și reprezentanți din cadrul Ministerul Sănătății și din cadrul Inspecției Sanitare. Și, culmea, aceștia din urmă erau cei mai înverșunați. Că nu ANPC trebuie să efectueze controale, ci ei. Dar ei nu făceau nimic”, a mai precizat Vasile Barbu.
Acesta recunoaște că asociația pe care o conduce a monitorizat ea însăși situația din spitale, asta în urma plângerilor și a sesizărilor venite din partea bolnavilor internați.
„Am găsit, de-a lungul timpului, în bucătăriile spitalelor saci cu cartofi încolți, care sunt toxici dacă îi mănânci, navete care miroseau a carne alterată. Am găsit preparate la conservă care nu acoperă nevoile alimentare ale unei persoane bolnave. Am găsit conserve care conțineau o cantitate mare de sare. Sunt spitale fără dieteticieni, care nu oferă pacienților hrană personalizată, în funcție de afecțiunea de care suferă”.
Vasile Barbu a precizat că mâncarea preparată în anumite spitale este sub orice critică. „Ca și aspect, ca și gust și este lăsată de pacienți în farfurie. Sunt foarte multe spitale cu bucătării aproape nefuncționale, unde există ustensile deteriorate, uzate, cu frigidere neadecvate, veselă ciobită, nu au spații adecvate de depozitare sau un sistem de recepție bine pus la punct”.
Pacientul a declarat că nu poate fi fi de acord cu poziția ministerului atâta vreme cât instituțiile abilitate nu-și fac treaba. „De ce până acum Inspecția Sanitară, pe care o invocă Ministerul Sănătății, nu a făcut controale? Anul trecut le-am cerut o evidență a controalelor și nu am primit nimic. Să vedem și noi o listă..să ne demonstreze în fiecare an câte controle a făcut la bucătării. Eu m-am bucurat că cei de la ANPC au făcut asemenea controale. Mi le-am dorit întotdeauna”.
„Ministerul se simte cu musca pe căciulă și a făcut o aroganță””
Ministerul Sănătății, continuă Vasile Barbu, se află într-un veritabil conflict de interese, motiv pentru care nici nu ar avea cum să reacționeze altfel decât o face: prin scandal. „Ministerul Sănătății se află într-un conflict de interese pentru că este deținător de mari spitale. Însă ar trebui să lăsăm disputa la o parte, să existe niște reglementări legislative, iar ministerul să acționeze ca și cum nu ar deține aceste spitale. Adică obiectiv și în interesul pacienților”.
Aceste reglementări legislative la care se referă Vasile Barbu ar putea permite ANPC-ului o libertate mai mare de acțiune. „Pentru că nu putem să spunem voi faceți controale doar în piese și în spațiile comerciale. Nu, acestea trebuie făcute inclusiv în spitale, pentru că se face comerț cu alimente și în spitale. Mi se pare arogant să se spună chestia asta”.
Pacientul consideră că Ministerul Sănătății ar trebui să aibă o altă poziție, o poziție mult mai cooperantă, „pentru că până acum nu a făcut nimic în această privință, nimic palpabil”.
Soluțiile crizei: reglementări legislative și cooperarea instituțiilor
Reprezentantul pacienților din România consideră că pentru rezolvarea acestei probleme instituțiile statului ar trebui să colaboreze între ele ca un tot unitar. Să se completeze unele pe celelalte.
„Atât inspecția sanitară, cât și ANPC-ul ar trebui să efectueze controale pe întreg circuitul, de la aprovizionare până la prepararea hranei. De asemenea, la aceste controale ar trebui să participe și ANSVSA, pentru că anumite alimente pot fi contaminate. Iar Ministerul Sănătății trebuie să reglementeze Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate care are proceduri și protocoale după care acreditează spitalele. Regimul hotelier și de alimentație, alături de celelalte servicii medicale curative și de diagnostic ar trebui să fie prioritare pentru autorizarea unei unități sanitare. Mai cred că și Direcțiile de Sănătate Publică ar trebui să inspecteze spitalele, pentru că și ele au un rol în a controla circuitele și structura funcțională a spitalului”, consideră Barbu.
Pacient: „Nu ai bani să ții o bucătărie? Externalizezi serviciul”
Radu Gănescu, președintele Asociației Pacienților Cronici, consideră că, într-adevăr, există un vid legislativ care ar trebui reglementat. „Atunci când nu există reglementări și nu sunt cunoscute foarte bine normele și legile, apar astfel de discuții și astfel de situații controversate. Și trebuie făcut ceva în acest sens”, a precizat el pentru „Adevărul”.
Însă o altă soluție, mult mai rapidă și ușor de pus în practică, ar fi externalizarea serviciilor prin care se asigură hrana pacienților. „Dacă spitalul nu poate acoperi costurile unei bucătării proprii cu tot ce presupune ea, de la aprovizionare cu alimente până la dotări și angajați, atunci serviciul ar trebui externalizat. Ceea ce s-a și întâmplat în multe spitale. Multe dintre ele și-au închis bucătăriile și au contractat firme de catering. Iar mâncarea este mult mai diversificată, acoperind o paletă largă de nevoi ale pacienților”, explică Radu Gănescu. În caz contrar, pentru a-și drămui banii și așa puțini, spitalele se vor afla în continuare în situația de a micșora porțiile de hrană și de a folosi materie primă de slabă calitate „Și le vor servi oamenilor în continuare apă cu cartofi fierți”, conchide Radu Gănescu.
Se încarcă comentariile...
