Când este permisă vaccinarea în timpul sarcinii

Medicii nu recomandă imunizarea gravidelor decât  dacă există un risc mare de contractare a unor infecţii. Vaccinurile care conţin virusuri vii atenuate sunt contraindicate gravidelor deoarece există riscuri pentru făt. Unele vaccinuri sunt insuficient testate, deci nu sunt recomandate.

Ideal este să se opteze pentru vaccinare cu cel puţin trei luni înainte de planificarea unei sarcini. „Înainte de concepţie se poate face imunizarea cu orice tip de vaccin care poate fi util în protecţia mamei şi copilului", spune medicul specialist obstetrică-ginecologie Iuliana Ceauşu de la Spitalul Clinic „Dr. Ioan Cantacuzino" din Bucureşti.

La gravide, atunci când există riscuri mari de îmbolnăvire, medicii recomandă vaccinurile inactivate, în componenţa cărora se regăsesc bacterii sau virusuri omorâte. Există şi situaţii în care unei femei care nu ştia că este însărcinată i se face un vaccin care conţine virusuri vii atenuate, care sunt contraindicate în sarcină.

În acest caz, femeia trebuie să se adreseze unui medic infecţionist sau epidemiolog pentru evaluarea posibilelor riscuri pentru bebeluş. Unii medici recomandă chiar întreruperea sarcinii.

În principal, vaccinarea este recomandată gravidelor care lucrează într-un mediu cu risc mare de infectare, luându-se în calcul riscurile şi beneficiile în funcţie de vârsta sarcinii şi de riscul de îmbolnăvire. 

Riscul de gripă, redus prin imunizare

În situaţia specială în care există un risc foarte mare de infectare şi numai la indicaţia medicului, gravidele pot recurge la vaccinarea împotriva hepatitei B, împotriva infecţiei meningococice şi pneumococice, contra rabiei şi contra gripei (numai vaccinul inactivat).

Sunt contraindicate vaccinurile contra rujeolei, oreionului, rubeolei, varicelei, tuberculozei şi HPV. Nici imunizarea contra hepatitei A, poliomielitei, antraxului, encefalitei virale, febrei tifoide şi variolei nu sunt indicate, medicul Iuliana Ceauşu afirmând că experţii au date insuficiente pentru a putea aprecia efectul lor asupra fătului.

Antitetanosul oferă protecţie şi fătului

Specialiştii au păreri împărţite despre vaccinarea împotriva virusului A(H1N1) în sarcină, unii recomandând-o, alţii neindicând-o din cauza posibilelor reacţii adverse.

Vaccinarea împotriva difteriei şi tetanosului (DT) se poate face în ultimul trimestru de sarcină, anticorpii materni putând să ofere o imunitate pasivă bebeluşului, până când acesta va putea fi vaccinat, la vârsta de două luni.

„Vaccinul diftero-tetanic este realizat numai din toxine, este un vaccin sigur în sarcină şi se administrează de rutină în unele ţări (şi în România, uneori numai antitetanos), în luna a şaptea sau a opta de sarcina", spune medicul Iuliana Ceauşu. În schimb, varianta combinată diftero-tetano-pertusis nu este recomandată la gravide.

În ţările nedezvoltate, copiii încă mor la naştere din cauza contractării la naştere a bacteriei care provoacă tetanosul. Printr-o campanie („1 pachet de Pampers = 1 vaccin") derulată la iniţiativa UNICEF, România s-a alăturat iniţiativei globale ce are ca scop eradicarea tetanosului matern şi neonatal până în anul 2012.