Artileria antigrindină

Artileria antigrindină

Proiectul antigrindină de la Ploieşti situează România pe locul trei în topul mondial, deşi marile puteri au lansat programe pentru intervenţii active în atmosferă încă din anii ’60. Faceţi cunoştinţă cu cei care au conceput racheta antigrindină. Roxana Lupu

Aproape lunar, presa locală publică ştiri ca acestea: „Primele centralizări după vijeliile înregistrate joi în zona Târgu Frumos, Iaşi, arată că peste 4.100 de hectare de teren din localităţile Târgu Frumos, Ion Neculce, Cotnari, Balş, Strunga au fost distruse de grindina căzută joi, care a ajuns şi la patru centimetri diametru.

Pagubele raportate până acum la Direcţia Agricolă au ajuns la peste 5,5 milioane de lei.” „Grindina abundentă căzută duminică pe raza mai multor localităţi din judeţul Suceava a distrus aproape 4.000 de hectare de teren agricol însămânţat cu diferite culturi şi aproape 3.000 de pomi fructiferi au fost afectaţi serios de gheaţă, astfel că pagubele estimate se ridică la 160 de miliarde de lei vechi.”

„În judeţul Vâlcea, căderile masive de grindină au afectat 46 de gospodării, şcoala cu clasele I-IV Mariţa, căminul cultural Izvoru, infrastructura a patru poduri, platforma a două drumuri, iar sistemul de canalizare al localităţii s-a colmatat şi  deteriorat.”

Grindina, această formă de precipitaţii ce cade pe suprafaţa solului sub formă de gheaţă, poate ajunge până la 50 de mm în diametru, iar în cazul furtunilor cu descărcări electrice, chiar mai mult. Dar ce se poate face împotriva unui fenomen al naturii care produce atâtea pagube?

Bunicii noştri au privit natura şi dezlănţuirea fenomenelor ei cu resemnare, dar acele vremuri sunt îndepărtate. Astăzi însă se pot utiliza preventiv intervenţiile active în atmosferă şi cursul natural al vremii se poate schimba. Cu asta se ocupă şi Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină şi Stimulare a Precipitaţiilor din Ploieşti.

Cod roşu!

„Din zece în zece minute primim informaţii meteorologice prin radar, care ne avertizează despre starea fronturilor atmosferice, şi avem contract cu Administraţia Naţională de Meteorologie care ne furnizează zilnic informaţii. Ştim dinainte când apare probabilitatea formării de grindină şi imediat ne pregătim s-o oprim. Deci practic noi acţionăm înainte ca ea să se formeze. Dacă a apucat să se solidifice, la revedere, s-a terminat!”, spune Constantin Nicolescu, şeful Unităţii Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină şi Stimulare a Precipitaţiilor din Ploieşti, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii.

La butoanele de comandă sunt alţi trei ingineri, fiecare cu rolul său în acest proces al cărui unic scop este distrugerea grindinei. Pereţii sunt înţesaţi  de grafice şi hărţi, iar pe monitorul calculatorului radarul anunţă vreme bună şi o zi liniştită pentru operatori. Când culoarea de fundal a norişorilor de pe ecran se modifică, spre exemplu în roşu, operatorii trec la treabă. Ei lansează rachetele antigrindină.

Permisiune de lansare

După ce Unitatea a luat decizia lansării rachetelor antigrindină, primul pas este contactarea aviaţiei române. Punctul de comandă are două telefoane cu acces direct către Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi Statul Major al Forţelor Aeriene. „Avem un protocol încheiat de securitate a zborului şi nu facem nimic până nu îi anunţăm pe reprezentanţii celor două instituţii. Trebuie să fim siguri că în acel interval orar şi pe acest tronson nu sunt zboruri militare sau de pasageri, ca să putem să ne lansăm rachetele“, explică Constantin Nicolescu, şeful serviciului.

Au existat cazuri când au fost nevoiţi să se oprească, spune operatorul Marin Marinescu. „Acum doi ani, când au fost inundaţiile, treceau zeci de avioane cu ajutoare pentru sinistraţi. N-am tras atunci. A mai fost odată un elicopter SMURD.“ Dar dacă cerul e „curat”, şi aviaţia dă permisiunea de lansare, comanda merge mai departe, la unul dintre punctele de unde pleacă racheta. Valea Călugărească, Mehedinţa, Ceptura, Tătaru, Tohani şi Boldeşti-Scăeni sunt puncte de lansare funcţionale din 2004, şi, începând cu acest an, sunt gata alte două, lângă Buzău: la Pietroasele şi la Vipereşti.

Racheta-tractor

„La fiecare din aceste puncte sunt doi oameni care asigură non-stop mentenanţa. Lor le dăm ordinul de lansare şi ei pregătesc rachetele şi le trimit. Au coordonate numerice foarte clare, practic racheta se duce în norul care urmează să formeze grindina şi îl însămânţează cu iodură de argint, o substanţă specială“, explică Nicolescu.

Chiar dacă sună ciudat, operaţiunea de împroşcare cu iodură de argint chiar aşa se cheamă ştiinţific, însămânţare. „Racheta este tractorul nostru! În atmosferă, iodura de argint, care se descompune în iod şi argint la temperaturi scăzute, provoacă cristalizarea apei în nori şi are rolul de a crea grindină mai repede, în mod artificial, dar în bucăţi micuţe, nepericuloase. Aceasta ajunge pe pământ sub formă de apă şi nu de bucăţi mari de gheaţă care fac stricăciuni.”

La centrul de comandă din Ploieşti, operaţiunea este urmărită riguros pe ecranul radarului pentru a vedea cum reacţionează nucleul de formare a grindinei la procesul de însămânţare. Dacă este nevoie, se face o nouă lansare sau mai multe.

Perseverenţa, prima regulă

La Ploieşti, oamenii sunt bucuroşi că au reuşit să lanseze racheta pentru că ştiu semnificaţia gestului lor. În cifre, succesul lor se traduce prin protejarea culturilor agricole pe o suprafaţă de 150.000 de hectare, în judeţele Prahova şi Buzău. Înainte de înfiinţarea Unităţii antigrindină pierderile la hectar la producţia de struguri şi pomi fructiferi erau catastrofale. Şi totuşi, operatorii nu îşi permit să sărbătorească.

„În activitatea antigrindină degeaba ai bătut un nor dacă următorul îţi face praf recolta. Este vorba despre constanţă. La sfârşitul sezonului, adică în septembrie, ne permitem să ne relaxăm“, spune inginerul Marinescu. „În plus, rezultatele nu se văd. Adică, dacă ţi-ai făcut treaba bine, nu se întâmplă nimic, doar când greşeşti te arată toată lumea cu degetul“, completează Nicolescu.

Toţi inginerii care fac parte din Unitatea Pilot Antigrindină s-au avântat în acest domeniu al climatologiei acum câţiva ani. Până atunci erau angajaţi la Electromecanica Ploieşti, singura fabrică din ţară care produce rachete pentru armament. Acum lucrează strâns cu fabrica: de aici vin rachetele cu care „împuşcă” grindina.

Citiţi şi : Echipa care a dus România în topul luptei antigrindină