Video Ar putea un vaccin descoperit acum 100 de ani să fie folosit în tratarea şi prevenirea bolii Alzheimer? | VIDEO
0Studii recente sugerează că un vaccin descoperit în urmă cu un secol ar putea oferi o modalitate ieftină și eficientă de stimulare a sistemului imunitar pentru a proteja oamenii de apariția bolii Alzheimer. În plus, se pare că are efect pozitiv şi în tratarea cancerului de vezică. Ideea poate părea exagerată, dar zeci de ani de cercetări arată că vaccinul BCG poate avea beneficii surprinzătoare și de amploare, care depășesc cu mult scopul său inițial, informează The Guardian.
Cum a fost descoperit vacinul BCG
Descoperirile științifice pot apărea din cele mai ciudate locuri. La începutul anilor 1900, în Franța, medicul generalist Albert Calmette și medicul veterinar Camille Guérin au urmărit să descopere modul de transmitere a tuberculozei bovine. Pentru a face acest lucru, ei trebuiau mai întâi să găsească o modalitate de a cultiva bacteria. Cartofii feliați - trataţi cu bilă de bou și glicerină - s-au dovedit a fi mediul perfect. Totuși, pe măsură ce bacteriile se dezvoltau, Calmette și Guérin au fost surprinși să constate că fiecare generație își pierdea o parte din virulență. Animalele infectate cu microbul (crescut prin mai multe generații ale culturii lor) nu se mai îmbolnăveau, dar erau protejate împotriva tuberculozei sălbatice.
În 1921, cei doi au testat acest potențial vaccin pe primul lor pacient uman - un bebeluș a cărui mamă tocmai murise din cauza bolii. A funcționat, iar rezultatul a fost vaccinul Bacille Calmette-Guérin (BCG), care a salvat milioane de vieți.
10 milioane de noi cazuri de Alzheimer pe an la nivel global
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 55 de milioane de persoane suferă în prezent de demență, cu aproximativ 10 milioane de cazuri noi în fiecare an. Boala Alzheimer este de departe cea mai frecventă formă, reprezentând aproximativ 60%-70% din cazurile de degenerare neuronală. Alzheimer se caracterizează prin aglomerări ale unei proteine numite amiloid beta, care se acumulează în creier, ucigând neuronii și distrugând conexiunile sinaptice dintre celule.
Ce anume determină apariția plăcilor de amiloid beta a fost un mister, dar mai multe cercetări indică în prezent probleme ale sistemului imunitar. Când suntem tineri, apărarea organismului nostru poate împiedica bacteriile, virușii sau ciupercile să ajungă la creier. Cu toate acestea, pe măsură ce îmbătrânim, acestea devin mai puțin eficiente, ceea ce poate permite microbilor să își croiască drum în țesutul nostru neuronal.
Conform acestei teorii, amiloid beta este produsă pentru a ucide acești invadatori, ca o apărare pe termen scurt împotriva infecției. Dacă propriile celule imunitare ale creierului - cunoscute sub numele de microglia - ar funcționa în mod optim, acestea ar putea elimina proteina odată ce amenințarea a trecut. Dar, în multe cazuri de boală Alzheimer, acestea par să funcționeze defectuos, declanșând o inflamație generalizată, care duce la un nou „măcel” neuronal.
Dacă această teorie este corectă, încercările de a stimula funcționarea generală a sistemului imunitar ar putea preveni dezvoltarea bolii.
Noi abordări în medicină
Cu siguranță, sunt necesare noi abordări în ceea ce priveşte tratarea bolii Alzheimer. După zeci de ani de cercetări privind modalitățile de eliminare a plăcilor, doar două medicamente noi au fost aprobate de către US Food and Drug Administration. Ambele se bazează pe anticorpi care se leagă de proteinele beta amiloide, declanșând un răspuns imunitar care le elimină din creier. Acest lucru pare să încetinească progresia bolii la unii pacienți, dar îmbunătățirea calității generale a vieții este adesea limitată.
Principalul inconvenient este că aceşti anticorpi anti-amiloidieni au un cost extrem de ridicat. „Costul tratamentului va duce probabil la un decalaj enorm în ceea ce privește echitatea în materie de sănătate în țările cu venituri mici”, spune Marc Weinberg, care face cercetări în domeniul Alzheimer la spitalul general Massachusetts din Boston.
În acest context, atenţia cercetătorilor s-a îndreptat asupra vaccinului antituberculozei. Deşi ideea poate părea exagerată, zeci de ani de cercetări arată că BCG poate avea beneficii surprinzătoare și de amploare, care depășesc cu mult scopul său inițial. Pe lângă faptul că îi protejează pe oameni împotriva tuberculozei, pare să reducă riscul apariţiei şi altor infecții grave.
BCG este, de asemenea, utilizat ca tratament standard pentru formele de cancer de vezică urinară. Odată ce bacteriile atenuate au ajuns în organ, ele declanșează sistemul imunitar pentru a elimina tumorile, acolo unde anterior acestea treceau neobservate. „Poate duce la vindecări remarcabile”, spune profesorul Richard Lathe, biolog molecular la Universitatea din Edinburgh.
BCG determină „imunitate antrenată”
Se crede că aceste efecte remarcabile apar în urma unui proces numit „imunitate antrenată”. După ce o persoană a primit BCG, se pot observa modificări în expresia genelor asociate cu producția de citokine - molecule mici care pot pune în acțiune alte sisteme de apărare, inclusiv celulele albe din sânge. Ca urmare, organismul poate răspunde mai eficient la o amenințare, fie că este vorba de un virus sau de o bacterie care pătrunde în organism, fie de o celulă mutantă, care amenință să crească necontrolat. „Poate fi comparat cu modernizarea sistemului de securitate al unei clădiri pentru a fi mai receptiv și mai eficient, nu doar împotriva amenințărilor cunoscute, ci și împotriva oricăror intruși potențiali”, spune Marc Weinberg.
Există motive întemeiate pentru a crede că imunitatea antrenată ar putea reduce riscul de Alzheimer. Prin întărirea apărării organismului, aceasta ar putea ajuta la ținerea la distanță a agenților patogeni înainte ca aceștia să ajungă la creier. De asemenea, ar putea determina celulele imunitare proprii ale creierului să elimine mai eficient proteinele beta amiloide, fără a declanşa un atac al acestora asupra țesutului neuronal sănătos.
Studiile pe animale oferă unele dovezi provizorii. De exemplu, la șoarecii de laborator imunizați cu BCG s-a constatat o reducere substanţială a inflamației cerebrale. Acest lucru are ca rezultat o gândire considerabil mai bună, în condițiile în care alți șoareci de aceeași vârstă încep să prezinte un declin constant al memoriei și al învățării. Dar ar fi același lucru valabil și în cazul oamenilor?
În acest tip de cercetare epidemiologică, s-ar putea să existe un factor mai puţin evident, care nu este luat în considerare în mod corespunzător
Pentru a afla, Ofer Gofrit, de la Centrul Medical al Universității Hadassah-Hebrew din Ierusalim, și colegii săi au colectat datele a 1.371 de persoane care primiseră sau nu BCG ca parte a tratamentului pentru cancerul de vezică urinară. Ei au descoperit că doar 2,4% dintre pacienții tratați cu BCG au dezvoltat Alzheimer în următorii opt ani, în comparație cu 8,9% dintre cei cărora nu li s-a administrat vaccinul.
Chiar şi simpla întârziere a bolii ar fi o reuşită
Rezultatele au fost publicate în 2019 iar de atunci şi alți cercetători au început să ţine statistici, pentru a vedea dacă se confirmă sau nu această teorie. Echipa lui Marc Weinberg, de exemplu, a examinat dosarele a aproximativ 6.500 de pacienți cu cancer de vezică urinară din Massachusetts. În mod special, ei s-au asigurat că eșantionul celor care au primit BCG și al celor care nu au primit BCG a fost atent potrivit în ceea ce privește vârsta, sexul, etnia și istoricul medical. S-a dovedit că persoanele care au primit vaccinul au fost mult mai puțin predispuse să dezvolte demență.
Nivelul exact de protecție variază de la un studiu la altul, o metaanaliză recentă arătând o reducere medie a riscului de 45%. Dacă acest lucru poate fi dovedit prin studii suplimentare, implicațiile ar fi uriașe. „Simpla amânare a apariției bolii Alzheimer cu câțiva ani ar însemna enorm în ceea ce privește suferința...”, spune profesorul Charles Greenblatt de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, care a fost coautor al lucrării originale a lui Gofrit.
Momentan scepticismul cercetătorilor este absolut necesar, pentru că toate lucrările existente au examinat pacienți cu cancer de vezică urinară, dar până în prezent există puține date privind populația generală. O strategie evidentă ar putea fi compararea persoanelor care au primit vaccinul BCG în copilărie cu cele care nu l-au primit, dar efectele BCG s-ar putea diminua de-a lungul deceniilor, cu mult înainte ca majoritatea oamenilor să fie în pericol de a dezvolta Alzheimer.
Dovezile decisive ar proveni dintr-un studiu randomizat controlat, în care pacienților li se atribuie fie tratamentul activ, fie placebo. Deoarece demența se dezvoltă foarte lent, va dura ani de zile pentru a colecta suficiente date care să demonstreze că BCG oferă protecția așteptată împotriva bolii Alzheimer în toată regula, în comparație cu un placebo.
Vaccinul BCG ar fi cel mai ieftin tratament împotriva bolii Alzheimer
Între timp, oamenii de știință au început să examineze anumiți biomarkeri care arată stadiile incipiente ale bolii. Până de curând, acest lucru era extraordinar de dificil de realizat fără scanări scumpe ale creierului, dar noile metode experimentale le permit oamenilor de știință să izoleze și să măsoare nivelurile de proteine beta amiloide din plasma sanguină, ceea ce poate prezice un diagnostic ulterior cu o precizie rezonabilă.
Un studiu-pilot realizat de Coad Thomas Dow, de la Universitatea din Wisconsin-Madison, și colegii săi sugerează că injecțiile cu BCG pot reduce în mod eficient nivelurile de amiloid din plasmă, în special în rândul celor care poartă variantele genetice asociate cu un risc mai mare de Alzheimer. Deși eșantionul a fost mic - doar 49 de participanți în total - acesta a întărit speranțele că antrenamentul imunitar va fi o strategie eficientă pentru combaterea bolii. „Aceste rezultate au fost încurajatoare”, spune Marc Weinberg, care nu a fost implicat în acest studiu.
Weinberg are propriile motive de optimism. Lucrând cu doctorii Steven Arnold și Denise Faustman, el a colectat mostre de lichid cefalorahidian de la persoanele care au primit sau nu vaccinul. Scopul a fost să vadă dacă efectele imunității antrenate ar putea ajunge la creier și exact asta au descoperit. „Răspunsul la agenții patogeni este mai puternic în anumite populații specifice ale acestor celule imunitare după vaccinarea BCG”, spune Marc Weinberg.
Nu putem decât să sperăm că aceste rezultate timpurii vor inspira alte teste. Pentru că. aşa cum spune Marc Weinberg, „vaccinul BCG este sigur și accesibil la nivel mondial;, este incredibil de ieftin în comparație cu celelalte opțiuni. Chiar dacă el conferă doar o protecție foarte mică, BCG câștigă detașat concursul cost-eficiență”.
În cazul în care aceste rezultate preliminare se confirmă în studiile clinice, ar putea fi una dintre cele mai ieftine și mai eficiente arme în lupta noastră împotriva Alzhaimerului şi a bolilor degenerative, în general.
Se încarcă comentariile...
