România nu ia măsuri după incidentul cu drona căzută în Galați: „Ambasada Rusiei trebuia închisă”

O dronă rusească cu încărcătură explozivă s-a prăbușit sâmbătă peste anexa unei gospodării din municipiul Galați. În pofida incidentului, reacția autorităților române a fost rezervată, mesajele publice nefiind urmate de sancțiuni suplimentare sau de măsuri îndreptate împotriva misiunii diplomatice. Experții consultați de „Adevărul” sunt împărțiți din acest punct de vedere. Hari Bucur Marcu, analist de securitate, consideră că ambasadorul rus ar fi trebuit expulzat încă de la debutul războiului din Ucraina, în timp ce profesorul de științe politice Cristian Preda consideră că o decizie în acest sens ar trebui adoptată doar în acord cu partenerii europeni.

Ambasada Federației Ruse. FOTO: Inquam Photos

Incidentul de sâmbătă reprezintă escaladarea cea mai serioasă de până acum a tensiunilor la granița de est a României. O dronă de tip Geran-2, un model nou de fabricație rusească a depășit frontiera și s-a prăbușit peste o gospodărie din Galați, punând în pericol viața locuitorilor din zonă. Nu este prima dată când drone rusești intră în spațiul aerian românesc, însă aceasta este prima care a produs pagube materiale pe teritoriul țării.

În acest context, președintele Nicușor Dan a condamnat atacul la nivel verbal, subliniind necesitatea consolidării capacităților de apărare ale României.

„Condamn ferm comportamentul iresponsabil al Rusiei. Astfel de incidente, precum drona căzută azi noapte la Galați, demonstrează lipsa de respect față de normele de drept internațional, punând în pericol siguranța cetățenilor României, stat membru al NATO”, a transmis Nicușor Dan.

Un mesaj similar a venit și din partea premierului Ilie Bolojan. 

„Violarea, din nou, a spațiului aerian românesc de către Rusia este un act iresponsabil și o încălcare gravă a dreptului internațional. O condamn fără rezerve și cer ferm Rusiei să înceteze imediat astfel de acțiuni”, a precizat Ilie Bolojan. 

Ambasadorul rus la București: „România să fie conștientă de posibilele consecințe”

În acest context, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu l-a convocat la sediul MAE, pe ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev.

„Știm foarte clar că este o dronă rusească și în acest sens nu avem semne de întrebare. Este pentru prima dată în discuțiile cu ambasadorul Federației Ruse când nici dumnealui nu a putut nega cu totul faptul că drona care a intrat în spațiul aerian al României este a lor”, a afirmat lidera diplomației române, sâmbătă seară, într-o intervenție la Antena 3 CNN.

Ambasadorul rus a reacționat printr-un mesaj amenințător, transmis prin intermediul agenției Tass.

„În primul rând, nu a fost stabilită în mod cert apartenența dronei prăbușite, care ar fi putut fi, de altfel, ucraineană. Ridică semne de întrebare graba cu care a fost distrusă drona presupus a fi rusă, ceea ce face imposibilă identificarea acesteia, întrucât este foarte probabil să fie vorba despre o provocare ucraineană, România participând activ la organizarea livrărilor către regimul de la Kiev de armament, muniții și echipamente, este, de facto, parte la conflict și trebuie să fie conștientă de posibilele consecințe ale acțiunilor sale”, a susținut Lipaev.

Nu este prima dată când actualul ambasador, la fel ca și predecesorul său, Valeri Kuzmin, lansează mesaje de amenințare la adresa României. Într-un interviu acordat agenției de propagandă RIA Novosti la începutul lunii aprilie, oficialul rus a afirmat că România reprezintă un „cap de pod” NATO pentru un eventual atac împotriva Rusiei, că Moscova nu reprezintă niciun pericol real pentru București și că reunirea Republicii Moldova cu România ar fi un proiect colonial. De asemenea, a mai susținut că „moldovenii nu au uitat crimele comise de autoritățile române" în perioada interbelică și că apartenența la NATO constituie principala amenințare pentru România.

„Ar fi trebuit să le închidem ambasada de la declanșarea agresiunii”

În aceste condiții, apare întrebarea absolut legitimă dacă România ar trebui să închidă Ambasada Rusă, mai ales că, în ultimii 2 ani, trei membri ai misiunii diplomatice au fost expulzați pentru implicare în activități de spionaj. 

Expertul în securitate Hari Bucur-Marcu consideră că o decizie de expulzare a ambasadorului rus ar fi trebui adoptată încă de la declanșarea agresiunii asupra Ucrainei.

„Ca să expulzăm ambasadorul, ar fi trebuit s-o facem de când s-a declanșat agresiunea. Rușii au declarat de la început că Occidentul, din care face parte și România, este inamicul lor, că războiul din Ucraina este un război împotriva Occidentului. Asta lăsând la o parte o mulțime de atitudini ostile față de România ca atare. În mod normal, asta ar fi trebuit să se întâmple: să le închidem ambasada și la revedere”, spune Bucur-Marcu.

Expertul atrage atenția susține că România ar fi trebuit să accepte propunerea ucraineană de gestionare comună a spațiului aerian de frontieră.

„Ce ar fi trebuit să facă România și nu a făcut niciodată este să accepte propunerea ucraineană de a gestiona în comun spațiul aerian, cel puțin din proximitatea României. Dacă ar fi apărut la 100 de kilometri de granița românească asemenea drone, ele ar fi trebuit să fie combătute de România în spațiul aerian ucrainean. Asta ar fi fost normal”, afirmă Hari Bucur-Marcu.

Cum calculează Rusia reacția României

Dincolo de dezbaterea despre expulzare, Bucur-Marcu susține că rușii profită de reacțiile șovăielnice ale autorităților române. 

„Rușii contează foarte mult pe reacția românească, care să fie una cu totul în tiparul la care se așteaptă ei: să ne speriem de ei, să ne purtăm frumos, să nu-i supărăm. Au avut 4 ani la dispoziție să-și cumpere toate armele de apărare împotriva dronelor, lucru pe care americanii l-au făcut și continuă să-l facă. Dar autoritățile nu ne comunică nimic. Nu avem o poziție oficială clară, alta decât că «condamnăm agresiunea», ca și când ar fi vorba de o agresiune din Peru. Niciodată nu ați văzut, nici în administrația Iohannis, nici în administrația Dan, vreo strategie referitoare la Rusia în legătură cu acest război, și mai ales cu privire la Crimeea, care este la Marea Neagră și ne afectează direct securitatea", susține Bucur-Marcu.

De asemenea, expertul în securitate critică și modul în care autoritățile gestionează comunicarea publică după fiecare incident cu drone, creând panică fără a oferi cetățenilor un cadru strategic clar.

„Se face un tapaj foarte mare că ne-a intrat o dronă, că s-au găsit urme prin pustietăți, și se alertează județe întregi prin RO-Alert. Pe treaba asta se creează panică, o atmosferă de «aoleu, ne atacă rușii!», în condițiile în care autoritățile nu ne comunică care este poziția noastră față de Rusia. În mod normal ar fi trebuit să le cerem rușilor să nu vină la mai puțin de 150 de kilometri de granița României cu dronele și rachetele lor. Dacă vin, noi considerăm că asta este o agresiune, nu doar când trec de frontieră", mai spune analistul.

„Dacă unul o face, înseamnă că o fac toți”

O perspectivă mai prudentă vine dinspre politologul Cristian Preda, care avertizează că o decizie unilaterală a României ar putea să o izoleze în cadrul Uniunii Europene, mai degrabă decât să trimită un semnal de fermitate către Moscova.

„Aceasta este o decizie pe care ar trebui să o ia președintele și care ar conduce automat și la expulzarea ambasadorului român din Rusia. Din câte știu, țările Uniunii Europene nu au recurs la asemenea gesturi, nici măcar cele care sunt mai anti-ruse în pozițiile lor oficiale", spune Cristian Preda.

Politologul invocă mecanismul de sincronizare diplomatică al blocului european, arătând că în chestiuni de această natură mișcările unilaterale sunt evitate sistematic.

„Este posibil să existe o coordonare la nivel european, dar aceasta este o politică la care ne-am subscris și unde se fac sincronizări foarte fine. Dacă unul o face, înseamnă că o fac toți. (...) În toate aceste chestiuni este mai bine să existe consens între diplomații europeni. Este ceva extrem de important și e bine să nu iasă unul în față sau, invers, să rămână codaș. Ați văzut ce s-a întâmplat cu poziția lui Viktor Orbán”, explică Preda.