Radu Miruță propune soluții după incidentele cu drone de la Galați și Tulcea: „Software pentru drone și implicarea în coproductie”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat duminică, 26 aprilie, după incidentul cu drona căzută în Tulcea, că, deși pericolul imediat a fost eliminat, principala problemă rămâne detectarea la timp a dronelor care zboară la altitudini joase.

Radu Miruță/FOTO: Facebook

Duminică, între localitățile Luncavița și Văcăreni, din județul Tulcea, au fost găsite fragmente de dronă. Ulterior, autoritățile au confirmat că acestea conțineau o încărcătură explozivă. Este al treilea incident de săptămâna aceasta.

Sâmbătă după-amiază, o altă dronă a căzut în localitatea Văcăreni din județul Tulcea. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. În momentul în care aparatul de zbor s-a prăbușit în zonă nu erau persoane.

Este foarte posibil ca această dronă să facă parte din roiul de aparate de zbor care a fost localizat noaptea trecută și din care s-a desprins și aparatul care s-a prăbușit la Galați, potrivit sursei citate.

„De aproximativ doi ani, realitatea s-a schimbat, odată cu apariția acestor drone”

Invitat la Digi24, Radu Miruță a precizat că, deși explozibilul a fost detonat iar cazul „este închis”, problema rămâne cum fac autoritățile să nu mai rateze astfel de situații pe viitor.

„A fost detonat, astfel că a dispărut riscul de explozie pentru cei care se ocupau de colectarea resturilor. Din acest punct de vedere, cazul este închis. Ce rămâne deschis este modul în care putem reduce numărul scenariilor în care astfel de situații nu sunt identificate.

Armata Română are, de zeci de ani, o strategie de apărare pentru atacuri cu rachete, elicoptere sau avioane de vânătoare. Însă, de aproximativ doi ani, realitatea s-a schimbat, odată cu apariția acestor drone, care presupun o reorganizare nu doar a strategiei, ci și a capabilităților. Mult timp nu s-a vorbit la MApN despre acest aspect.”

Acesta mai spune că armata poate supraveghea eficient spațiul aerian la altitudini mai mari, însă detectarea obiectelor care zboară foarte jos, precum dronele, este dificilă și depinde de relief și de scenariu.

Pentru astfel de situații există soluții radar locale, dar acestea sunt limitate și sunt folosite în special în zonele considerate cu risc ridicat.

„Se încearcă constant reducerea numărului de situații care nu pot fi acoperite în orice scenariu. Este o preocupare majoră și se fac pași în acest sens. Unii spun că exercițiul organizat la finalul săptămânii trecute a venit ca reacție la incidentul de sâmbătă.

Nu este cazul. A fost pentru prima dată când în România s-a organizat un test în condiții reale, într-un mediu deschis, similar celui de luptă, ca o provocare pentru companii private, nu doar din România, ci din întreaga lume.”

„Am ajuns la Ministerul Apărării acum 3-4 luni, fiind inginer software”

Ministrul a recunoscut că portofoliul Apărării reprezintă o provocare pentru acesta. 

„Am ajuns la Ministerul Apărării acum 3-4 luni, fiind inginer software. Este o provocare profesională majoră, dar am început să înțeleg, dincolo de aspectele militare, care sunt constrângerile și variabilele cu care se lucrează.

În fiecare săptămână au venit mai multe firme care susțin că pot rezolva problemele identificate, inclusiv cele legate de drone. Prezentările sunt convingătoare, însă diferența dintre marketing și capacitatea reală de a livra soluții funcționale este semnificativă.”

Ministrul mai transmite că a discutat la NATO și au decis, pentru prima dată, să cheme firmele care susțin că au soluții să le testeze în condiții reale, nu doar teoretic. Testele au avut loc într-un poligon special, deasupra Mării Negre, iar în urma lor au fost evaluate sistemele și selectate câteva companii, care vor fi invitate mai departe la Ministerul Apărării.

„Tehnologia dronelor împotriva cărora luptăm se îmbunătățește”

Radu Miruță avertizează că „tehnologia dronelor împotriva cărora luptăm se îmbunătățește”.

„Dacă până acum dronele erau pur și simplu direcționate să explodeze unde picau, acum au încărcătură care poate pleca împotriva unui elicopter aflat la o anumită distanță de ele.

Nu este cazul celor descoperite acum. Am pus în SAFE niște capabilități de înzestrare a apărării antiaeriene de la sol, care, dacă astăzi ar fi fost în stocurile Armatei Române, situația de la Galați ar fi fost interceptată.”

Întrebat dacă Galați ar putea deveni zonă cu risc, acesta a spus că nu devine automat o zonă de risc și că nu există un pericol direct pentru România.

„Nu există niciun strat de informație care să ne facă să credem că există un interes din partea Federației Ruse de a ataca România. Ceea ce vedem în astfel de situații sunt drone care sunt lovite de apărarea antiaeriană din Ucraina, li se modifică structura aerodinamică, își pierd coordonarea GPS și continuă să zboare pe alte traiectorii, fie până își consumă combustibilul, fie până se lovesc de ceva și cad.”

Întrebat dacă pot fi ajutate autoritățile locale, Radu Miruță a spus că responsabilitatea aparține Ministerului Apărării, iar armata va muta, de săptămâna viitoare, unele capabilități în zonă, în funcție de risc, deoarece resursele sunt limitate.

„Mutăm dintr-o zonă în care apreciem că riscul este foarte mic într-una unde riscul este mai mare. În plus, vor intra în operațiune încă două dispozitive noi, care vor îmbunătăți capacitățile existente. Acestea nu sunt relocate, ci sunt echipamente noi introduse în sistem, în zonele unde specialiștii Armatei Române consideră că există vulnerabilități.

Unul dintre aceste dispozitive este programat să intre în operare chiar din această săptămână, independent de situația de la Galați. Vineri a avut loc ultimul test”.

O echipă de tineri ar urma să dezvolte software pentru drone

În același timp, consideră că soluția pe termen lung nu este cumpărarea de echipamente, ci dezvoltarea unui software propriu pentru drone în cadrul Ministerului Apărării.

„Convingerea mea, analizând situația actuală și evoluția atacurilor cu drone, este că soluția care acoperă multe dintre aceste vulnerabilități este dezvoltarea, în cadrul Ministerului Apărării, a unui software pentru drone și implicarea în coproductie.

Nu în producția de hardware, care trebuie realizată de firmele private, ci în personalizarea software-ului, care nu poate fi obținut eficient prin achiziție externă.”

Radu Miruță precizează că precizează că a început formarea unei echipe de tineri pentru dezvoltarea unui software dedicat dronelor, exprimându-și încrederea că România are resursele necesare.

„Am început să formăm o echipă de tineri care să dezvolte acest software și să aducă o abordare nouă. Sunt convins că în România există capacitatea de a forma o astfel de echipă, având în vedere resursa umană din universități și din companiile locale.

În prezent sunt câțiva oameni implicați, dar ideal ar fi ca echipa să ajungă la 20–25 de persoane, care să dezvolte un software adaptat nevoilor Armatei Române. Până acum nu a existat așteptarea ca, peste noapte, un ministru aflat de doar 3–4 luni în funcție să schimbe complet modul de lucru din sistem.”