„Creierul lui Putin” nu mai poate explica războiul. Ideologul Kremlinului vorbește despre exod, ruine și o Rusie aflată în declin

Aleksandr Dughin, filosoful ultranaționalist supranumit de presa occidentală „creierul lui Putin”, unul dintre cei mai vocali susținători ai invaziei din Ucraina, pare să fi rămas fără argumente pentru a justifica războiul. Potrivit unei analize publicate de The Atlantic, discursurile sale recente reflectă tot mai mult confuzia și oboseala care se instalează în cercurile pro-Kremlin, pe măsură ce conflictul intră într-o fază fără perspective clare de încheiere.

Aleksandr Dughin, filosoful ultranaționalist supranumit „creierul lui Putin”/FPTO:Profimedia

Timp de decenii, Dughin a construit o întreagă doctrină geopolitică, cunoscută sub numele de „neo-eurasianism”, prin care a încercat să justifice expansiunea Rusiei și confruntarea cu Occidentul. Ideile sale i-au adus reputația de ideolog al imperialismului rus și apropiat al președintelui rus, chiar dacă influența sa directă asupra lui Vladimir Putin rămâne disputată.

Astăzi însă, susțin autorii analizei, nici măcar Dughin nu mai reușește să ofere o explicație coerentă pentru războiul pe care l-a promovat ani la rând.

O Rusie a satelor și a ruinelor

Într-un interviu acordat influenceriței ruse și fiica mentorului lui Vladimir Putin, Ksenia Sobceak, Dughin a fost întrebat ce merită apărat și pentru ce ar trebui să lupte Rusia în prezent.

Răspunsul său a surprins inclusiv publicul rus.

Ideologul a descris o Rusie postbelică în care populația ar părăsi marile orașe într-un exod aproape religios și s-ar întoarce la viața rurală. Orașele ar deveni, în viziunea sa, „ruine neo-antice”, iar comunitățile ar comunica printr-o rețea izolată de sate rusești, protejate de influențele externe.

Pentru mulți observatori, aceste declarații au semănat mai degrabă cu descrierea unei societăți aflate în colaps decât cu imaginea unei puteri mondiale aflate în ascensiune.

Realitatea războiului devine tot mai greu de ascuns

Potrivit analizei, Kremlinul se confruntă cu dificultăți tot mai mari în a menține narațiunea oficială privind războiul.

Dronele ucrainene lovesc în mod regulat infrastructura energetică și industrială din interiorul Rusiei, rafinării și aeroporturi fiind afectate frecvent. În paralel, pierderile umane au atins un nivel care nu mai poate fi ignorat.

Aproape fiecare familie rusă cunoaște pe cineva afectat de conflict, iar diferența dintre realitatea trăită și mesajele oficiale difuzate de autorități continuă să se adâncească.

În aceste condiții, chiar și cei mai radicali susținători ai războiului par să întâmpine dificultăți în justificarea continuării lui.

„Războiul a ajuns într-un impas”

Scriitorul și jurnalistul rus Mihail Zigar, autor al mai multor volume despre elitele de la Moscova, susține că inclusiv în cercurile influente ale Rusiei sprijinul pentru război începe să se erodeze.

„Acum unul sau doi ani mulți spuneau că, odată început războiul, Rusia trebuie să câștige cu orice preț. Astăzi, tot mai mulți afirmă că conflictul a ajuns într-un punct mort și trebuie să se încheie”, afirmă acesta.

În primăvara acestui an, ofensiva rusă din estul Ucrainei a încetinit considerabil, în timp ce pierderile armatei au continuat să crească.

Propaganda nu mai convinge

Experții consultați de The Atlantic consideră că aparatul propagandistic al Kremlinului se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade de la începutul invaziei.

Dacă în epoca sovietică regimul putea justifica represiunea printr-o ideologie clară, actuala conducere rusă pare să nu mai ofere o explicație convingătoare pentru continuarea războiului.

„Nu mai există logică. Nu mai există justificare. Războiul nu rezistă unei analize serioase”, afirmă Nina Hrușciova, profesoară și specialistă în propagandă politică.

Chiar și Dughin avertizează asupra unui posibil eșec

Într-o postare recentă pe rețelele sociale, Dughin a mers până la a sugera că Rusia riscă să piardă războiul dacă actualele elite politice și administrative nu se schimbă.

„Cu actualele elite, șansele noastre nu doar de a obține victoria, ci chiar de a menține țara unită sunt critic de mici”, a scris acesta.

Declarația reprezintă una dintre cele mai dure critici formulate până acum de unul dintre principalii ideologi ai taberei naționaliste ruse.

Izolarea internațională devine tot mai vizibilă

Analiza evidențiază și contrastul dintre imaginea pe care Kremlinul încearcă să o proiecteze și realitatea diplomatică.

Înainte de invazia din 2022, Forumul Economic de la Sankt Petersburg atrăgea lideri și oameni de afaceri din marile economii ale lumii. În acest an, însă, printre puținii șefi de stat prezenți s-au numărat liderii din Uzbekistan și Tanzania.

Pentru observatori, imaginea ilustrează costul internațional al războiului și dificultatea tot mai mare a Moscovei de a-și menține statutul de mare putere globală.

La mai bine de patru ani de la declanșarea invaziei, concluzia analizei este una dură: Kremlinul nu a reușit să ofere propriilor cetățeni o explicație convingătoare despre scopul războiului, iar până și cei mai înfocați susținători ai conflictului par să fi rămas fără răspunsuri.