Analiză România negociază cu Comisia Europeană soarta TAROM, după ratarea planului de restructurare: „Un pacient la terapie intensivă”

Compania națională aviatică TAROM a acumulat pierderi aproape neîntrerupte timp de două decenii, a vândut active strategice și a supraviețuit exclusiv prin injecții de bani publici. Acum, cu un plan de restructurare european pe punctul de a expira și cu pierderi de 30 milioane de euro în primele 8 luni ale anului trecut, TAROM se află într-o situație aproape fără ieșire. 

FOTO: Shutterstock

Din 2008 încoace, TAROM a înregistrat profit o singură dată în activitatea curentă. Singurul an în care compania a ieșit pe plus a fost unul în care și-a vândut aeronave Airbus A318 și sloturile de pe aeroportul Heathrow. Pierderile cumulate sunt colosale. Numai în intervalul 2009-2023, compania a raportat pierderi nete totale de peste 2,2 miliarde de lei. Numărul de salariați a scăzut de la 2.486 în 2009 la 1.085 în 2024, iar datoriile totale au crescut de la 429 de milioane la 927 milioane de lei în același interval.

Comisia Europeană a aprobat în 2024 un ajutor de stat de 95,3 milioane de euro pentru TAROM, din care compania a primit până acum 22,5 milioane de euro sub formă de capitalizare. Între timp, potrivit Economica.net, la 31 august 2025, TAROM raporta o pierdere de 30 milioane de euro față de un profit net de 5 milioane de euro previzionat în planul de restructurare, și un EBITDA negativ de 9 milioane de euro față de un EBITDA pozitiv de 30 de milioane de euro așteptat. Compania a trimis Comisiei o scrisoare de monitorizare în care recunoaște neîndeplinirea țintelor, invocând concurența low-cost, tensiunile geopolitice, perturbările în lanțul de aprovizionare și întârzierile în livrarea aeronavelor noi.

„Dacă nu o facem eficientă, va dispărea"

TAROM are nevoie de măsuri ferme de redresare, iar actualul model de business al companiei nu este sustenabil, a declarat miercuri vicepremierul Oana Gheorghiu. Ea a precizat că operatorul aerian se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană, însă planul nu este în grafic, iar autoritățile iau în calcul și scenarii alternative, în cazul în care Comisia Europeană nu aprobă o prelungire.

„Compania Tarom nu se poate susține singură în acest moment cu modelul de business pe care îl are, cu structura de personal pe care o are. Și asta ne-o dovedesc cei 10 ani în care fiecare român a dat bani din buzunarul propriu, că a circulat sau nu cu avioanele, a plătit bani ca această companie să funcționeze. Ce trebuie noi să facem, și ce trebuie să facem în toate companiile de stat, să intervenim înainte să ajungem acolo", a declarat Oana Gheorghiu.

Dacă Comisia Europeană nu acceptă prelungirea planului de restructurare, statul român nu mai poate acorda ajutor de stat companiei. Gheorghiu a precizat că o soluție ar fi atragerea unui partener strategic care să vină cu un model de business sustenabil, cu sloturi și cu know-how, și că România pornește la orice negociere cu anumite condiții, cum ar fi păstrarea numelui dar și operarea anumitor rute.

„Vrem să deținem o companie care se numește TAROM. Vrem să deținem o companie care deservește anumite rute interne. Probabil astea sunt importante pentru România. Acestea sunt condițiile cu care România poate să pornească la negociere cu o companie care ar putea să vină aici cu investiții și cu un model de business. Nici eu nu-mi doresc să se închidă TAROM și cred că nimeni nu-și dorește. Dar dacă nu o facem eficientă, va dispărea mai devreme sau mai târziu", a precizat Oana Gheorghiu.

Sindicaliștii amenință că o dau în judecată pe Oana Gheorghiu

De cealaltă parte, Narcis Pascu, președintele Sindicatului Unit TAROM, respinge ideea că operatorul aerian s-ar confrunta cu riscuri generate de probleme tehnice sau de lichiditate. În schimb, acesta o acuză pe Oana Gheorghiu că afectează activitatea companiei prin declarațiile publice recente, precizând că sindicatul analizează inclusiv posibilitatea inițierii unei acțiuni în instanță împotriva vicepremierului.

„Nu există probleme de cash-flow astăzi, nu se știe mâine, dar TAROM se poate susține financiar singură dacă este lăsată în pace de politicieni, de partidele politice. Să ne lase în pace. TAROM poate să funcționeze fără niciun fel de comandament politic de partid. Atâta timp cât partidele își implementează oamenii în managementul companiei TAROM, această societate comercială poate ajunge să fie dusă de râpă, așa cum spune doamna Gheorghiu. (...) Noi analizăm, împreună cu un avocat al sindicatului, posibilitatea de a vedea dacă o putem da în judecată personal pe doamna Oana Gheorghiu, dacă nu și Guvernul României, pentru aceste declarații iresponsabile”, a declarat Narcis Pascu pentru „Adevărul”.

Întrebat despre posibilitatea ca statul român să cedeze părți sociale din TAROM, Narcis Pascu susține această variantă, însă este sceptic că va fi găsit vreun investitor.

„Suntem de acord. Perfect de acord. Nu este nicio problemă, fiindcă acest lucru este prevăzut de legislația europeană și de legislația românească. Vânzarea de acțiuni este o chestiune de normalitate. Numai că vă întreb pe dumneavoastră: în momentul în care compania este atacată din toate părțile chiar de Guvernul României, credeți că ar veni cineva să cumpere acțiuni la compania TAROM?”, a subliniat liderul Sindicatului Unit TAROM.

„O dovadă că managementul public nu funcționează"

Analistul economic Adrian Negrescu susține că eșecul planului de redresare este în primul rezultatul direct al unei strategii fundamental greșite.

„În acest moment, TAROM este ca un pacient în stare critică, susținut la terapie intensivă prin infuzii financiare atât din surse interne, cât și europene. Din păcate, aceste injecții de capital nu au dus la o redresare reală, iar problema principală este că programul de reorganizare a fost greșit conceput încă de la început. În loc să existe o strategie de dezvoltare și extindere a serviciilor, inclusiv pe zona de charter sau low-cost, compania a mers în direcția reducerii continue a activității. S-au vândut active importante, inclusiv sloturi valoroase precum cel de pe Heathrow, iar flota a fost redusă constant", a explicat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Soluția, spune Negrescu, nu este închiderea, ci privatizarea sau găsirea unui investitor. 

„Există potențialul de a transforma compania într-un hub regional în sud-estul Europei, similar modului în care Istanbulul a reușit să se poziționeze ca punct major de conexiune între Europa și Orient. Întotdeauna se vor găsi investitori, dar condiția esențială este transparența și coerența proiectului de vânzare. Nu contează doar prețul, ci și încrederea în modul în care este construită oferta și în direcția în care merge compania", a explicat Adrian Negrescu.