Mai puține zile la schi, mai mulți turiști la sat datorită schimbărilor climatice. Ce alte modificări prognozează meteorologii
0În următorii ani, numărul de zile însorite va crește continuu, ceea ce va scurta perioadele în care vom putea schia în stațiunile din țară. Pe de altă parte, destinațiile turistice din mediul rural ar putea deveni mai atractive, spun meteorologii, care se pregătesc să ofere servicii și mai precise.
Schimbările climatice pe care deja le resimțim vor continua și în anii următori cu impact în toate domeniile, spun meteorologii. Temperaturile anuale vor continua să crească, vom avea în anumite zone ale țării mai multe zile caniculare de la un an la altul și mai multe nopți tropicale (zona de sud este cea mai expusă acestui fenomen, urmată de zona de Vest a țării), iar toate aceste schimbări vor produce modificări și în viața socio-economică, atrag atenția meteorologii.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei, care se sărbătorește în 23 martie, reprezentanții Centrului Meteorologic Regional OLTENIA au vorbit despre impactul schimbărilor climatice asupra țării noastre și în mod particular asupra Olteniei, dar și despre serviciile pe care Agenția Națională de Meteorologie le pune la dispoziția tuturor celor interesați și care pot servi la o mai bună adaptare la ceea ce ne așteaptă în viitorul nu foarte îndepărtat.
Și mai multe zile caniculare în sud, până în 2050
Poate cele mai cunoscute servicii oferite de către meteorologi sunt cele privind prognoza vremii pe perioade de la câteva zile și până la câteva săptămâni, la care se adaugă, în ultimii ani, avertizările de vreme severă imediată (nowcasting). De asemenea, fermierii sunt interesați de servicii privind evoluția vremii și evoluția precipitațiilor, operatorii din turism vor să știe cum va evolua vremea de-a lungul sezonului și caută astfel de informații etc.
Însă tot specialiștii ANM, care oferă o gamă cu mult mai largă de servicii decât cele amintite mai sus, lucrează și cu scenarii pentru viitorul imediat și pentru perioade mai mari de timp. Instrumentele de lucru sunt complexe, se iau în calcul nenumărați factori și toate se transpun în scenarii climatice. Indiferent de metodele folosite, toate scenariile de lucru converg către aceeași concluzie: până în 2050 vremea va continua să se încălzească, iar numărul de zile caniculare va crește.
Dr. Liliana Velea, cercetător științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, a precizat, în cadrul unui eveniment organizat online de Centrul Meteorologic Regional OLTENIA cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei, că cea mai mare creștere a numărului de zile caniculare este așteptat să se întâmple în sudul României și în particular în zona Olteniei, înspre Dunăre, numărul urmând să crească cu până la cinci zile.
În zona Craiova, de exemplu, numărul de zile caniculare va crește până în 2050 cu trei-patru față de ceea ce se întâmplă deja acum. Asemănător, va crește numărul de nopți tropicale (nopți cu temperaturi de peste 20 grade Celsius). „Vor fi 10-13 în plus față de ceea ce era deja”, a precizat dr. Velea.
Risc mai mare de mortalitate prin boli cardio-vasculare
Schimbările prognozate ne vor afecta la nivel individual, așa cum deja simțim în ultimii ani, de când ne confruntăm cu veri din ce în ce mai toride, dar e vorba și de un impact la scară largă.
„O zi caniculară o resimțim fiecare în mod direct, dar problema, de fapt, este că are efecte socio-economice la scară mai mare. Spre exemplu, asociat cu aceasta este de așteptat să fie o creștere a volumului de energie pentru răcirea spațiilor interiore. De asemenea, să fie nevoie de o reducere mai puternică a timpului de lucru în aer liber în anumite sectoare precum construcțiile sau agricultura. Dar, din păcate, o astfel de încălzire resimțită este asociată și cu un risc crescut de mortalitate datorată bolilor cardio-vasculare. Un studiu recent al colegilor de la Direcția de Climă, din 2022 – studiul a fost făcut pentru București și zona rurală adiacentă -, a arătat că riscul este mai mare pentru populația de peste 65 ani din mediul urban față de cea din mediul rural și în particular pentru femei față de bărbați. Impactul acestor schimbări climatice în viața de zi cu zi este semnificativ”, a punctat Liliana Velea.
Grâul se va semăna mai târziu, porumbul mai devreme
Impactul schimbărilor climatice se va resimți și în sectoare precum agricultura și turismul. În agricultură, de exemplu, în zona Caracal, conform studiilor specialiștilor ANM, se estimează o creștere a producției medii la grâul de iarnă, mai accentuată către sfârșitul secolului, în schimb la porumb va fi o scădere. Se vor impune însă și măsuri de adaptare, în acest caz modificarea datei de semănare - mai devreme la porumb și mai târziu la grâu - și utilizarea unor genotipuri adaptate noilor condiții de climă.
Schimbări sunt prognozate și în turism.
„Un studiu din 2023 arată că e de așteptat, în contextul schimbărilor climatice, o scădere a fluxului de turiști la nivel național. Și asociat cu aceasta, în cazul particular al sporturilor de iarnă, e de așteptat să fie mai puternic afectate, pentru că sunt așteptate mai puține zile cu zăpadă pentru schi”, a precizat Velea.
Scăderea numărului de zile în care se poate schia în stațiunile din România este de așteptat să fie mai pronunțată către sfârșitul secolului.
Cercetătorii care au generat mai multe scenarii au însă și vești bune, a anunțat Velea. Aspectul pozitiv este intensificarea turismului rural.
„Un studiu din 2023 sugerează că ar putea exista o creștere relativă a înnoptărilor turistice pe perioada 2021 – 2040 față de 2010 – 2018 într-un număr mare de stațiuni turistice de tip rural. Care nu sunt de munte, nu sunt de mare și nu sunt în orașe. Această creștere este estimata ca fiind mică pentru unele – Amara, Buziaș sau Geoagiu, iar pentru altele – cum ar fi Slănic Prahova - ar fi o creștere mai însemnată”, a mai spus Velea.
Potrivit acesteia, studiul a luat în calcul exclusiv condițiile climatice (ce se întâmplă cu vântul, temperatura, precipitațiile).
„Cu toții ne dăm seama că în primul rând impactul fizic al schimbărilor climatice are un puternic caracter local. În cazul zilelor caniculare, de exemplu, efectul este mai puternic în sud decât în nord, este puternic de asemenea în vest, dar nu ca și în sud. Impactul socio-economic este, de asemenea, puternic influențat de condițiile locale. Și prin impactul fizic, dar și prin reziliența, generic vorbind, a zonei respective, pentru că în mod clar o zonă în care partea socio-economică este puternic dezvoltată va face față mult mai ușor acestui impact fizic - al creșterii numărului de zile caniculare - astfel că adaptarea la schimbările climatice are o contribuție semnificativă la reducerea efectelor negative ale acestora. Dar pentru a preveni anumite efecte e nevoie de informații, produse și servicii meteorologice și climatice referitoare la starea locală și de asemenea adaptate fiecărui sector socio-economic”, a mai spus dr. Liliana Velea.
300 noi stații meteo, amenajate până în 2026
Și pentru a putea oferi informațiile meteorologice atât de necesare în sectoare diverse, ANM are în derulare mai multe proiecte prin care este vizată extinderea rețelei naționale de observații din cadrul Sistemului Meteorologic Integrat Național (SIMIN). Astfel, până la sfârșitul anului 2026 reţeaua naţională de meteorologie va fi completată cu 300 de staţii meteorologice şi 100 de staţii agrometeorologice, care se vor alătura celor 166 deja existente.
„Creșterea densității de stații meteorologice la nivel național are ca scop atenuarea și adaptarea la aceste noi condiții climatice și reprezintă una dintre principalele soluții pentru îmbunătățirea prognozelor meteorologice și pentru creșterea capacității de avertizare cu privire la fenomenele de vreme severă imediată (de tip nowcasting). Administrația Națională de Meteorologie (ANM) are ca obiect principal de activitate producerea de prognoze meteorologice a vremii și condițiilor climatice în țara noastră”, au transmis reprezentanții Centrului Regional de Meteorologie OLTENIA..
„Deși prin POS Mediu 2007-2013 și prin POIM 2014-2020 s-au realizat sau sunt în pregătire investiții importante, care vor permite modernizarea și automatizarea unui număr de 162 dintre stațiile meteorologice existente, persistă problema acoperii insuficiente a teritoriului național pentru îmbunătățirea capacității de atenționare/avertizare de tip nowcasting cu privire la fenomenele meteorologice extreme cu caracter local”, se mai menționează în comunicatul citat.
Se încarcă comentariile...
