Tainele unei staţii meteo, desluşite de specialişti. „Văd nori pe cer. Eu trebuie să cunosc atlasul internaţional şi să-i codific“ VIDEO
0
Cum va fi vremea este subiectul care ne interesează pe toţi, aproape fără excepţie. Prognozele, dar şi diagnozele, avertizările sau buletinele sunt produse şi servicii oferite de meteorologi, realizate pe baza observării şi înregistrării fenomenelor în staţiile meteo. De Ziua Mondială a Meteorologiei, „Adevărul” a vizitat o asemenea staţie
Am încercat să aflăm cum se ajunge la informaţiile pe care toţi le aşteptăm cu interes la fiecare buletin de ştiri sau le primim direct pe telefon. Specialiştii din domeniul meteorologiiei furnizează însă mult mai multe date, iar dacă am da atenţia cuvenită avertizărilor lor cu privire la tendinţele climatologice ar trebui să ne îngrijorăm real. Nu degeaba în acest an, de 23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei, cel mai mult se va vorbi despre schimbările climatice şi fenomenele meteo extreme, devenite realitatea zilelor noastre.
Cum se ajunge la „produsul“ livrat clienţilor
Produsele finale livrate sub forma buletinelor, avertizărilor, analizelor etc. pornesc de la datele culese în teren. Staţiile meteo sunt punctele în care se măsoară serii întregi de parametri, astăzi în multe astfel de staţii procesul fiind deja 100% computerizat. În altele încă se procedează mixt, tehnica modernă îmbinându-se cu observaţiile pe care încă le mai fac specialiştii cu ochiul liber.
Într-o astfel de staţie meteo a poposit, la Slatina, reporterul „Adevărul”. Staţia este situată, deloc întâmplător, la marginea oraşului, pentru că valoarea parametrilor măsuraţi nu trebuie să fie influenţată de vreun alt factor.
Termometrele care măsoară temperatura aerului sunt poziţionate la cel puţin 2 metri deasupra solului FOTO: Alina Mitran
Staţia meteo Slatina se apropie de o jumătate de secol de existenţă. Din 2001, observaţiile se fac şi automatizat, iar din 2019, instalaţia automatizată a fost modernizată, astfel că astăzi transferă în sistemul naţional date de o acurateţe şi mai mare. Meteorologii fac aici „veghe meteorologică“ 24 de ore din 24, din oră-n oră parametrii preluaţi automat fiind completaţi cu observaţiile realizate de specialişti cu ochiul liber. Concret, meteorologul de serviciu (tura are 24 ore) se deplasează oră de oră în staţia meteo pentru observaţii, codifică ceea ce vede pe cer şi transmite prin intermediul computerului. Procesul pare simplu, însă este necesară cunoaşterea temeinică a unor coduri internaţionale. Atunci când se observă fenomene meteo deosebite, se transmit observaţiile printr-un mesaj administrativ special, ne explică şefa Staţiei Meteorologice Slatina, Ileana Florescu.
„Spre exemplu, se observă nori, văd nori pe cer. Eu trebuie să fiu instruită să cunosc atlasul de nori internaţional şi să-i codific fix cum sunt ei, cum arată pe cer. Denumirea, înălţimea norului respectiv“, explică Florescu. La fel fac şi ceilalţi cinci colegi. „Facem observaţii meteorologice asupra tuturor fenomenelor atmosferice. Există un program care înregistrează minut de minut, pe zece minute, pe oră, majoritatea parametrilor, asta însemnând temperatură, umezeală, presiune, direcţie-viteză vânt etc. Tot ce se întâmplă, în flux continuu. Se prelucrează, se codifică, se transmite. Noi, ca observatori, în aplicaţie, transmitem din oră-n oră. Pe lângă ce ne transmite nouă staţia, mai introducem grupele pe care nu le staţia automată, însemnând: identificarea norilor, a vizibilităţii şi a fenomenelor meteorologice. Facem identificarea cu ochiul liber. Mergem în platforma meteo, vizualizăm pe repere, vedem ce se întâmplă – dacă plouă, dacă ninge etc., codificăm“, a explicat Florescu.Ce nu poate fi observat cu ochiul liber este „interceptat“ cu ajutorul radarului meteo. Aceste radare funcţionează la nivelul staţiilor regionale din ţară, pe baza datelor astfel culese fiind emise, spre exemplu, avertizările meteo.
Staţia computerizată înregistrează cele mai multe dintre datele care le sunt necesare meteorologilor FOTO: Alina Mitran
Vechiul pluviometru încă mai poate fi folosit FOTO: Alina Mitran
De datele culese în staţia meteo beneficiază o categorie largă de clienţi, de la instituţii precum Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care are atribuţii directe în privinţa protejării populaţiei, până la asiguratori, de exemplu, interesaţi în procesele de despăgubire acordate în urma calamităţilor.
Tehnica modernă şi instrumentele vechi încă „lucrează“ împreună
Staţia automată îşi face singură treaba, având senzori pentru toţi parametrii. Pentru eventualitatea în care „cade totul“, pe platforma meteo încă sunt „la lucru“ vechile instrumente, alături de senzorii noului aparat. Încă se regăsesc termometre clasice instalate într-un foişor la o înălţime de doi metri deasupra solului, astfel încât valorile să nu fie influenţate de căldura solului, să circule aerul etc..
Pluviometrul de generaţie nouă este „OZN-ul“ staţiei FOTO: Alina Mitran
Un pluviometru, OZN-ul staţiei, care este parte a instalaţiei automate, înregistrează cantitatea de precipitaţii şi topeşte şi zăpada, iar senzorii transmit valoarea. Acesta este însă dublat de pluviometrul clasic, nimic altceva decât un recipient metalic în care se adună apa, pentru a stabili cantitatea de precipitaţii meteorologii folosindu-se de o eprubetă cu care măsoară nivelul.
Heliograful este de asemenea funcţional FOTO: Alina Mitran
Pe platforma meteo încă se regăseşte şi heliograful, „globul de cristal“ care arată câte ore a strălucit soarele. Chiciurometrul este şi el un obiect de care, spun meteorlogii staţiei, copiii se arată interesaţi, pentru că zeci, poate chiar sute de elevi ajung anual aici să afle ce se întâmplă într-o staţie meteo, în cadrul activităţilor din „Şcoala ALTFEL“.
Vă recomandăm să citiţi şi:
ANM: Concentraţiile de monoxid de carbon nu vor avea valori ridicate deasupra României
Se încarcă comentariile...
